FMI. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că economia globală traversează o perioadă „marcată de incertitudini majore”, iar guvernele sunt îndemnate să reducă deficitele bugetare, nivelul datoriilor și să-și întărească rezervele financiare, conform celui mai recent raport Monitor Fiscal, publicat miercuri și citat de Reuters.
„Din punctul nostru de vedere, cea mai îngrijorătoare situaţie ar fi cea în care ar exista turbulenţe financiare”, a declarat într-un interviu Vitor Gaspar, directorul departamentului de afaceri fiscale al FMI, făcând referire la concluziile raportului publicat marți.
Care este soluția recomandată de FMI
Cel mai recent raport Monitor Fiscal al FMI avertizează că marile economii ale lumii — printre care se numără Statele Unite, Canada, China, Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie — înregistrează sau vor depăși curând un nivel al datoriei publice de 100% din PIB.
Până în anul 2029, datoria publică globală este estimată să depășească acest prag, atingând cel mai înalt nivel de după 1948, arată analiza instituției. FMI recomandă guvernelor să își întărească rezervele financiare și să adopte politici fiscale prudente pentru a face față eventualelor șocuri economice.
Sursa foto: Arhiva EVZ
FMI: „Scenariul advers” ar putea împinge datoria mondială la 123% din PIB
Un oficial al Fondului Monetar Internațional (FMI) avertizează că, până la sfârșitul acestui deceniu, datoria publică globală ar putea ajunge la 123% din PIB, într-un „scenariu advers, dar plauzibil”, apropiindu-se de nivelul record de 132% atins după cel de-Al Doilea Război Mondial. În raportul publicat marți, FMI atrage atenția că piețele financiare par să se fi obișnuit prea mult cu riscurile, precum războaiele comerciale, tensiunile geopolitice și deficitele guvernamentale ridicate, care, combinate cu activele deja supraevaluate, pot declanșa o „corecție dezordonată” la nivel global.
Oficialul FMI, Vítor Gaspar, a avertizat că aceste dezechilibre pot declanșa „o spirală descendentă fiscal-financiară”, comparabilă cu criza datoriilor suverane din Europa din 2010. El a subliniat nevoia urgentă ca statele să-și întărească pozițiile fiscale pentru a fi pregătite în fața unor eventuale șocuri economice.
„Existând riscuri semnificative la orizont, este important să fim pregătiţi, iar pregătirile necesită rezerve de capital, care să permită autorităţilor să răspundă şocurilor severe (...) Țările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative asupra pieței muncii și economiei în eventualitatea unei crize financiare”, a declarat Gaspar.
El a mai arătat că împrumuturile au devenit considerabil mai costisitoare față de perioada dintre criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, pe fondul creșterii dobânzilor și al înăspririi condițiilor de creditare. Potrivit oficialului FMI, această evoluție pune o presiune suplimentară pe bugetele statelor „într-un moment în care necesităţile sunt ridicate, pe fondul tensiunilor geopolitice, al fenomenelor meteo extreme şi al îmbătrânirii populaţiei”, ceea ce complică și mai mult sarcina guvernelor de a menține echilibrul fiscal și stabilitatea economică.
Cheia e în mâna politicienilor
Oficialul FMI a subliniat importanța investițiilor inteligente, afirmând că, deși reformele fiscale sunt dificil de implementat, „acum este momentul să ne pregătim” și să adoptăm „măsuri ţintite pentru cheltuieli alocate în domeniul educaţiei şi infrastructurii, care să majoreze PIB-ul”.
Potrivit estimărilor Fondului, o creștere cu doar un punct procentual din PIB a investițiilor direcționate către educație și dezvoltarea capitalului uman ar putea genera un avans de peste 3% al PIB-ului până în 2050 în economiile dezvoltate, iar efectele ar fi aproape duble în țările emergente și în curs de dezvoltare, consolidând sustenabilitatea creșterii economice pe termen lung.
