Franța, în criză fiscală dupa demisia premierului Lecornu

Franța, în criză fiscală dupa demisia premierului LecornuSursa foto: Freepik.com

Franța se confruntă cu una dintre cele mai grave crize fiscale și politice din ultimele decenii, după demisia premierului Sebastien Lecornu, al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani. Criza politică de la Paris readuce în prim-plan problema datoriei uriașe a Franței și a deficitului bugetar ce depășește limitele impuse de Uniunea Europeană, amplificând tensiunile cu Bruxelles-ul și temerile investitorilor, potrivit Reuters.

Franța se confruntă cu un deficit bugetar care îngrijorează Europa

Demisia lui Sebastien Lecornu, anunțată luni, la doar 27 de zile după preluarea mandatului de premier, a accentuat incertitudinea politică și economică din Franța. Lecornu nu a reușit să obțină sprijinul partidelor rivale, iar eforturile sale de a forma un guvern stabil s-au lovit de opoziția atât a stângii radicale, cât și a dreptei extreme.

Președintele Emmanuel Macron i-a acordat un termen suplimentar de 48 de ore pentru a găsi o soluție pentru viitorul politic al țării.

Instabilitate politică creată de deficitul bugetar al Franței

În centrul acestei crize se află deficitul bugetar al Franței, estimat la 5,8% din PIB în 2024, aproape dublu față de pragul european de 3%. Datoria publică a ajuns la 113% din PIB, a treia cea mai ridicată din Uniunea Europeană, după Grecia și Italia. Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv, oferind Franței termen până în 2029 pentru a reveni la parametrii fiscali.

Steag Franța

Steag Franța. Sursa foto: Pixabay

Pe fondul acestor tensiuni, agențiile de rating au început să-și exprime îngrijorarea. Fitch a retrogradat recent ratingul suveran al Franței, iar Moody’s ar putea face același pas până la sfârșitul lunii octombrie.

Presiuni crescânde asupra lui Macron în fața impasului bugetar

Antonio Fatas, profesor de economie la INSEAD, a explicat că deficitul Franței depășește clar regulile europene și că, în actualul context politic, este aproape imposibil de conceput un buget care să se încadreze în limitele impuse de UE. Banca americană Goldman Sachs a estimat un deficit de 5,5% din PIB pentru anul 2025, însoțit de o creștere economică modestă, de aproximativ 0,8% în 2026.

În aceste condiții, Emmanuel Macron se află în fața unei decizii politice majore. Dacă premierul Lecornu nu va reuși să obțină un compromis care să stabilizeze guvernul, președintele va trebui să aleagă între numirea unui nou prim-ministru, dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate sau proprie demisie. Potrivit analiștilor, lipsa de stabilitate politică face dificilă o redresare rapidă.