Unirea cu Republica Moldova: Ideal național sau „cal troian” pentru Putin? Mirel Curea și Ștefan Popescu, dezbatere aprinsă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Subiectul reunificării României cu Republica Moldova a revenit spectaculos pe agenda publică, însă jurnaliștii de investigație avertizează că proiectul ar putea ascunde vulnerabilități demografice și strategice pe care Bucureștiul nu este pregătit să le gestioneze.

Ziaristul EVZ Mirel Curea a tras un semnal de alarmă asupra riscurilor pe care o unire politică, prost pregătită le-ar putea aduce securității naționale.

În prezent, în Republica Moldova există aproximativ 300.000 de cetățeni care dețin și cetățenia rusă, pe lângă un milion de rusofoni declarați la recensământ.

Coloana a cincea în Parlamentul României

„În momentul în care se unesc cele două țări, ne vom trezi cu 300.000 de cetățeni români care sunt și cetățeni ruși. Aceștia și-ar face imediat un partid în Parlamentul României, devenind o veritabilă coloană a cincea sub comanda Moscovei”, explică Mirel Curea în podcastul “Contrapunct” de astăzi.

Gafa strategică la ONU. De ce l-au confundat rușii pe Nicușor Dan cu Klaus Iohannis

Dezinformările din dosarele CIA despre România. Cum ajungeau spionii să trimită minciuni la Washington

El subliniază că Vladimir Putin ar putea fi, paradoxal, cel mai mare susținător al unirii, deoarece aceasta i-ar oferi pretextul legal de a interveni militar pentru „protejarea cetățenilor ruși”, conform noilor legi adoptate de Duma de Stat.

„Trebuie să avem grijă ce ne dorim. Putin a intrat în Ucraina invocând strigătul de disperare al rușilor din Donbas. Vrem să-i aducem granița Rusiei direct pe Prut?”, întreabă retoric Mirel Curea.

Interesul Franței și apropierea de Republica Moldova

Din punct de vedere diplomatic, Ștefan Popescu adaugă că o unire ar putea duce la nerecunoașterea noilor frontiere de către toate statele occidentale, creând o zonă gri de instabilitate. Problema Transnistriei și integrarea structurilor de forță, cum ar fi SIS-ul moldovenesc, în sistemul românesc sunt provocări care necesită studii de fezabilitate, nu doar entuziasm politic.

În acest podcast, expertul în relații internaționale, Ștefan Popescu a explicat în podcastul EVZ dedesubturile geopolitice din spatele creării Comunității Politice Europene de către Franța și impactul acesteia asupra regiunii.

Inițiativa Parisului și deschiderea arătată de președintele Emmanuel Macron față de Republica Moldova, prin primirea repetată a Maiei Sandu, nu sunt întâmplătoare, ci urmăresc reconfigurarea echilibrelor de putere din Europa. Această viziune își are rădăcinile în doctrina gaullistă, unde interesul național și modul în care structurile europene avantajează Franța primează în fața criteriilor tehnice ale acquis-ului comunitar.

Comunitatea Politică Europeană a fost gîndită de francezi ca un instrument diplomatic prin care să poată pune în discuție și să gestioneze „gradele diferite de integrare” a statelor în Uniunea Europeană.