Piața imobiliară din România, în plină transformare. Creșterea care iese din tiparele ultimilor ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Piața chiriilor din România a înregistrat cea mai mare creștere anuală din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor Eurostat. Plățile efective pentru închirierea locuințelor au crescut cu 43,5% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce media europeană a fost de 3%.

Evoluția plasează România înaintea Croației, unde indicatorul a urcat cu 40,1%. Diferența față de celelalte state membre este considerabilă și readuce în discuție factorii care influențează piața locuințelor de închiriat, de la oferta disponibilă până la schimbările din sectorul imobiliar.

Chiriile au crescut mult peste media europeană

Datele Eurostat arată diferențe importante între statele membre. În Finlanda, indicatorul privind chiriile nu a înregistrat nicio creștere anuală în intervalul analizat. La polul opus s-au situat România, cu 43,5%, și Croația, cu 40,1%. Slovenia a avut a treia cea mai mare creștere din UE, de 10%.

În aceeași perioadă, inflația generală a fost de 9,5% în România și de 4,8% în Croația. După ajustarea cu inflația, creșterea reală a chiriilor a depășit 30% în ambele țări. În Slovenia, avansul real a fost de puțin peste 6%.

Arunci mâncare și bani. Capcana produselor 2+1

Ce se schimbă la talonul de pensie mov și ce pensionari îl primesc

Comparația arată că evoluția indicatorului chiriilor din România nu poate fi explicată doar prin creșterea generală a prețurilor din economie.

Datele se referă la trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, și măsoară evoluția plăților efective pentru închirierea locuințelor. Procentul nu înseamnă că fiecare chiriaș din România a plătit cu 43,5% mai mult și nici că toate chiriile din anunțurile imobiliare au crescut în același ritm.

Sursa foto: Eurostat

Majorarea chiriilor administrate de stat, una dintre explicațiile oficiale

Potrivit instituției guvernamentale care furnizează datele pentru Eurostat, principalul factor care a determinat creșterea indicatorului în România a fost majorarea chiriilor administrate, aferente locuințelor din domeniul public sau privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.

Explicația este însă contestată de Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow. Aceasta consideră că ponderea locuințelor publice în fondul locativ este prea mică pentru ca majorarea chiriilor din acest segment să explice, de una singură, evoluția generală.

„Locuințele publice de închiriat reprezintă o parte prea nesemnificativă din fondul locativ”, a declarat experta pentru Euronews Business. Ea a arătat că chiriile din acest sector sunt mult mai mici decât cele din sectorul privat, astfel încât chiar și triplarea lor ar avea un impact redus asupra mediei generale.

Adriana M. Soaita a indicat o altă posibilă explicație pentru creșterea observată după ajustarea cu inflația și luarea în considerare a metodologiei Eurostat și a sectorului informal: intrarea pe piață a unor locuințe noi sau renovate integral, care pot avea chirii mai mari.

Această interpretare evidențiază o distincție importantă: evoluția unui indice statistic poate fi influențată și de tipul locuințelor care intră pe piață, nu doar de modificarea chiriei pentru aceeași locuință.

Oferta limitată și concurența dintre chiriași

Presiunea asupra pieței închirierilor nu este specifică României. Emma Rosser, directoarea departamentului de cercetare pentru sectorul rezidențial EMEA din cadrul companiei imobiliare JLL, a explicat pentru Euronews Business că datele generale Eurostat nu indică majorări la fel de puternice pentru toate contractele de închiriere, însă evoluția chiriilor la contractele noi pare să se accelereze.

„Concurența puternică pentru locuințele de închiriat, a căror ofertă este limitată în orașele europene, determină o creștere accentuată a prețurilor pentru noile contracte de închiriere”, a declarat Emma Rosser.

Potrivit acesteia, dezechilibrul dintre cerere și ofertă se întâlnește în mai multe piețe europene, dar este mai pronunțat în orașele în care chiriile cresc cel mai mult.

Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, a indicat mai mulți factori care contribuie la majorarea chiriilor: condițiile economice, evoluțiile demografice și constrângerile de pe partea ofertei.

Perioadele îndelungate cu dobânzi scăzute au încurajat împrumuturile pentru achiziția de locuințe, însă creșterea puternică a costurilor de finanțare în 2022 a îngreunat accesul unor cumpărători aflați la prima achiziție. O parte dintre aceștia au fost astfel împinși către piața închirierilor private.

Un alt factor menționat de cercetătoare este transformarea locuințelor în active financiare. Investitorii instituționali, fondurile de capital privat, fondurile de investiții imobiliare și proprietarii care cumpără locuințe pentru a le închiria tratează tot mai mult proprietățile ca instrumente de investiție.

Croația, un alt caz aparte pe piața europeană

Evoluția din Croația oferă un exemplu al modului în care modificările din sectorul locuințelor pot influența indicatorii chiriilor. Acolo, instituția care furnizează datele către Eurostat a indicat drept factor principal majorarea chiriilor sociale în Zagreb, decisă de autoritățile locale.

Gojko Bezovan, profesor la Universitatea din Zagreb, a explicat însă că o parte semnificativă a fondului locativ croat a devenit obiect de investiție financiară, iar apartamentele și proprietățile orientate către turism reprezintă o formă importantă de economisire.

În consecință, o parte dintre apartamentele din noile ansambluri rezidențiale nu sunt cumpărate pentru a fi folosite drept locuințe și rămân adesea neocupate.

Profesorul a mai arătat că, începând din 2025, Croația a introdus o taxă pentru apartamentele neocupate. În cursul anilor 2025 și 2026, numărul contractelor de închiriere rezidențială înregistrate la administrația fiscală a crescut semnificativ.

Potrivit lui Gojko Bezovan, pe piață au intrat astfel mai multe locuințe de calitate superioară din marile orașe, cu chirii considerabil peste medie. Acest lucru poate influența indicatorul general al chiriilor.

Evoluții mai moderate în alte state europene

În afara României și Croației, creșterile anuale ale chiriilor au fost mult mai mici în majoritatea statelor europene. Bulgaria a înregistrat un avans de 9,9%, Grecia de 7,5%, Cehia de 6,2%, iar Portugalia de 5,2%.

În rândul celor mai mari patru economii ale UE, Italia a avut o creștere de 3,5%, peste media europeană de 3%. În Spania, avansul a fost de 2,5%, în Germania de 2,1%, iar în Franța de 1,6%.