Ținta din apele românești: Petrolierul Safeen Elona, pe „lista morții” a Ucrainei. De ce au intrat dronele maritime în Portul Constanța

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O analiză semnată de jurnalistul Patrick André de Hillerin aruncă o lumină complet nouă asupra incidentului de securitate de pe litoralul românesc. În timp ce discursul public se concentrează pe speculații și variante oficiale contradictorii, dedesubturile geopolitice și economice indică o operațiune militară eșuată a Ucrainei, desfășurată chiar în apele teritoriale ale României.

Nu a fost vorba despre o rătăcire, sau eroare, ci despre o vânătoare programată.

Dincolo de „listele de dușmani-oameni” pe care Kievul le folosește pentru delicte de opinie, Ucraina deține și o listă neagră cu „dușmani-vapoare”, nave suspectate că fac parte din flota fantomă a Rusiei și că finanțează mașinăria de război a lui Putin. Spre deosebire de oameni, vapoarele de pe această listă au primit o condamnare la moarte nescrisă, fiind vizate pentru distrugere oriunde sunt interceptate.

Miza din Portul Midia: Petrolierul Safeen Elona

Ținta predilectă a atacului cu drone din județul Constanța a fost petrolierul Safeen Elona, o navă masivă cu o capacitate de transport de aproximativ 700.000 de barili de petrol. Vasul operează frecvent pe ruta Novorossiysk, Terminalul Rompetrol Midia, Novorossiysk.

Hagi începe să construiască noua Națională, după victoria cu Țara Galilor

Ce trebuie să verifici după ce primești decizia de pensionare. Capcanele care pot diminua suma primită lunar

Deși Novorossiysk este un port rusesc utilizat ca terminal petrolier de către Moscova, prin aceeași infrastructură își exportă producția și Kazahstanul. Compania națională kazahă KazMunayGas este proprietara Rompetrol și aprovizionează rafinăria Petromidia prin terminalul de la Midia încă din 2009.

În ciuda probabilității ridicate ca Safeen Elona să fi transportat petrol kazah și a lipsei unor dovezi irefutabile din partea Kievului, Ucraina a catalogat nava drept inamică și a decis scufundarea ei. Petrolierul descărcase la Midia și se pregătea de plecare în momentul în care dispozitivele de asalt au fost lansate împotriva sa, forțând pătrunderea directă în apele teritoriale românești.

Drona găsită în Grecia. Sursa foto: Captură video

Cine a bruiat dronele ucrainene

Oficial, s-a discutat intens despre pierderea controlului asupra dronelor marine. Patrick André de Hillerin pune pe masă o realitate tehnică trecută sub tăcere de autorități: sistemele de război electronic din Dobrogea.

De la izbucnirea conflictului regional, județele Constanța și Tulcea sunt intens protejate prin bruierea masivă a semnalului GPS, o măsură preventivă implementată inițial cu sprijinul partenerilor strategici, dar consolidată discret de România în ultimii patru ani.

Efectele acestui scut electronic sunt vizibile cotidian în Dobrogea: GPS-urile utilajelor agricole devin inutile, dronele recreaționale se prăbușesc, iar aplicații civile precum Waze sau Google Maps înregistrează erori severe de localizare. Este extrem de probabil ca exact acest sistem de bruiaj românesc să fi intersectat traseul dronelor ucrainene, ghidate prin satelit, provocând colapsul sistemelor de navigație și eșuarea lor în Portul Constanța.

Portul Constanța. Sursă foto: Facebook

Catastrofa ecologică evitată la limită

Gravitatea incidentului nu rezidă doar în încălcarea suveranității unui stat membru NATO, ci în proporțiile unui potențial dezastru ecologic. Dacă atacul ucrainean și-ar fi atins ținta, iar un petrolier de gabaritul Safeen Elona plin cu combustibil s-ar fi scufundat în dreptul Portului Constanța, consecințele ar fi fost apocaliptice pentru turism și mediu.

Modelele hidrodinamice arată că o mare pată de petrol ar fi lovit tot litoralul românesc la sud de Constanța în doar 22 de ore. În maximum 2-3 zile, întreaga coastă a României, inclusiv Delta și partea de nord, ar fi fost compromisă în funcție de dinamica curenților. Poluarea masivă ar fi trecut rapid granița, afectând grav și litoralul bulgăresc.

Deși responsabilitatea morală pentru declanșarea războiului aparține în totalitate Federației Ruse, analiza jurnalistului avertizează că statutul de victimă al Ucrainei nu îi oferă acesteia dreptul legitim de a opera cu explozibili de mare putere la granițele României, expunând ponpulația și infrastructura unui stat aliat unor riscuri de o gravitate excepțională.