CCR ar putea judeca în regim de urgență sesizarea privind Legea integrității. Miza: aproape 771 de milioane de euro din PNRR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea Constituțională a României (CCR) a primit sesizarea de neconstituționalitate depusă de parlamentarii USR și PNL împotriva noii Legi a integrității, iar judecătorii ar putea întrerupe vacanța de vară pentru a analiza dosarul înainte de sfârșitul lunii august, potrivit informațiilor obținute pe surse.

O decizie rapidă este considerată esențială deoarece România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca legea să intre în vigoare până la 31 august 2026.

De respectarea acestui termen depinde îndeplinirea Jalonului 431, asociat unei finanțări de aproximativ 770,8 milioane de euro.

CCR ar putea stabili termenul de judecată în următoarele zile

Potrivit informațiilor disponibile, Curtea Constituțională ar urma să fixeze un termen de judecată la jumătatea lunii august, după înregistrarea și repartizarea oficială a sesizării. Data ședinței ar putea fi anunțată vineri, 7 august.

Obiecția de neconstituționalitate formulată de USR și PNL nu contestă întreaga lege și nici modul în care aceasta a fost adoptată în Parlament. Criticile vizează exclusiv anumite prevederi introduse prin amendamente susținute de PSD și AUR.

Acest aspect este important deoarece, dacă CCR admite sesizarea doar în privința articolelor contestate, Parlamentul nu va fi nevoit să reia întregul proces legislativ, ci doar să modifice dispozițiile declarate neconstituționale.

Toni Neacșu: Obiecțiile pot fi soluționate rapid

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că sesizarea a fost depusă în termen și că problemele ridicate sunt limitate la câteva articole.

„USR și PNL au reușit să depună sesizarea la Curtea Constituțională pe legea integrității. Aveau termen doar până la sfârșitul zilei, la ora 24. Vizează doar aspecte punctuale, anumite articole, iar nu procedura de adoptare a legii sau critici privind legea în întregul ei”, a declarat Toni Neacșu.

Acesta apreciază că, dacă judecătorii constituționali soluționează rapid dosarul, nu există un risc major ca legea să nu poată intra în vigoare până la termenul stabilit prin PNRR.

„Pe fond, cred că de mult CCR nu a mai avut obiecții de neconstituționalitate atât de ușor de rezolvat”, a afirmat fostul judecător.

Neacșu a mai explicat că procedura controlului de constituționalitate înainte de promulgare permite stabilirea unui termen scurt de judecată, deoarece dosarele se soluționează fără citarea părților.

Principala critică: posibila aplicare retroactivă a unei sancțiuni

Cel mai important motiv invocat în sesizarea depusă de USR și PNL privește un amendament potrivit căruia persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își pierd mandatul sau funcția în termen de 30 de zile, dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat.

Parlamentarii contestatari susțin că prevederea introduce o consecință juridică nouă pentru situații stabilite definitiv sub imperiul unei legislații anterioare, ceea ce ar putea încălca articolul 15 alineatul (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii.

CCR. Sursa foto: Arhiva EVZ

CCR va trebui să stabilească dacă textul reprezintă o aplicare retroactivă a unei sancțiuni sau doar efectul imediat al unei legi noi asupra unei situații juridice aflate încă în desfășurare.

Controverse privind obligațiile impuse concubinilor

O altă prevedere contestată este amendamentul prin care obligația depunerii declarațiilor este extinsă și asupra persoanei care are „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar.

Criticii susțin că formularea este prea vagă și nu stabilește criterii clare privind existența unei astfel de relații. Lipsa unor definiții precise privind durata conviețuirii, domiciliul comun sau alte elemente obiective ar putea afecta cerințele constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii.

De asemenea, sunt invocate posibile probleme legate de protecția vieții private, deoarece obligația de declarare ar reveni unor persoane care nu ocupă funcții publice.

Susținătorii amendamentului argumentează însă că soluția legislativă răspunde observațiilor formulate anterior de CCR, după ce instanța constituțională a decis, prin Decizia nr. 297/2025, că o persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru informații despre patrimoniul altor persoane pe care nu le poate verifica direct.

Legea, adoptată în procedură de urgență

Noua Lege a integrității a fost adoptată de Senat, în calitate de for decizional, miercuri, 5 august, cu 105 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri.

Proiectul de lege, înregistrat cu indicativul L464/2026, a fost dezbătut în procedură de urgență și urmărește îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, referitor la consolidarea legislației privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice.

Dacă CCR respinge sesizarea, legea va fi transmisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, reexaminare sau pentru o eventuală nouă sesizare de neconstituționalitate.

În cazul în care Curtea admite doar o parte dintre criticile formulate, Parlamentul va trebui să modifice articolele declarate neconstituționale și să adopte rapid forma revizuită, astfel încât legea să poată intra în vigoare înainte de termenul-limită de 31 august.