Sistem anti-dronă Portul Constanța. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Tradiția apărării militare românești a Constanței începe, evident, după 14 noiembrie 1878. Alianța dintre România și Puterile Centrale de după 1883 a pus problema apărării militare a Constanței.
Tradiția perioadei 1878-1916
Tradiția militară românească a presupus constituirea unei forțe navale fluviale și maritime de tip militar. Crucișătoare, vedete, torpiloare, șalupe au intrat în dotarea Armatei. De regulă, erau comandate la șantiere germane și chiar britanice. Forțele navale române și-au dovedit limitele în timpul bătăliei pentru Dobrogea din Primul Război Mondial.
La finalul secolului al XIX-lea, România a avut parte de scandalul Hallier legat de modernizarea Portului Constanța. Lucrările au fost blocate când banii fuseseră cheltuiți și de fapt, treaba abia începuse. Până la urmă, lucrările de modernizare au avansat cu viteza melcului.
Din 1916 și până în 1918, Dobrogea a fost ocupată militar de către Bulgaria. Ulterior, din 1918, România a recâștigat Dobrogea.
Tradiția interbelică și submarinele
Tradiția militară interbelică a presupus transformarea României într-o forță regională. Regele Carol al II+lea a impus existența Ministerului Aerului și Marinei, condus de generalul Paul Teodorescu. Regele a dorit ca România să aibă nave moderne la acea dată. Submarinele își arătaseră valoarea în Primul Război Mondial.
Bricul Școală Mircea a fost comandat special pentru antrenamentul și instrucți viitorilor ofițeri români de Marină. S-a investit în construcția unor baterii de artilerie de coastă pentru ca Dobrogea să fie protejată de atacuri dinspre URSS.
Așa, a ajuns România să aibă trei submarine NMS Marsuinul, NMS Rechinul și NMS Delfinul. Acestea și-au îndeplinit datoria înclusiv în Al Doilea Război Mondial, având misiuni în Marea Neagră în zona Chersones, Sevastopol și chiar în Caucaz. Au sprijinit evacuarea pe calea apei a militarilor români de la Odessa. Sechestrate de sovietici, au fost redate Marinei Române. Cel puțin unul dintre ele a fost folosit ca batiscaf la Institutul de Cercetări Maritime.
Agarici, vânătorul de bolșevici
În iunie 1941, când România a luat parte la Operațiunea Barbarossa, sovierticii au lansat un raid aerian asupra Constanței. Atunci, Horia Agarici, unul dintre poliții militari curajoși s-a aventurat într-o vânătoare solitară. El a reușit să îndepărteze pericolul iar sovieticii s-au abținut. Gherase Dendrino a compus melodia „A plecat Agarici să vâneze bolșevici”.
Tradiția militară a Dobrogei sub control românesc a fost așadar marcată de suișuri și coborâșuri. De remarcat, că au existat momente când apărarea marină a fost în concordanță cu epoca.
Recomandările noastre
