Generațiile numeroase născute pe vremea lui Ceaușescu vor împovăra peste măsură bugetul de pensii, aflat deja pe deficit. Pentru a nu intra în colaps, sistemul ar avea nevoie de o nouă reformă a pensiilor.

Peste 1,8 milioane de români, născuţi după anul 1968, vor fi puternic afectaţi la pensii. Problemele demografice ale României se vor acutiza în următorii 20-30 de ani, declinul sistemului de pensii urmând să înceapă în anul 2030, când o mare parte din „decreței” vor ieși la pensie.

În prezent, numărul angajaților cu carte de muncă este puțin mai mare decât cel al pensionarilor, ceea ce conferă o oarecare stabilitate. Concret, numărul de salariaţi activi este la acest moment de 5,71 milioane persoane, potrivit datelor furnizate de către Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, 4,5 milioane de angajaţi sunt din mediul privat, iar 1,2 milioane lucrează la stat.

Statul suplimentează anual bugetul public

În ce privește numărul de pensionari, în luna decembrie 2022 erau înregistrați, potrivit datelor CNPP, aproape 4,8 milioane de pensionari, pensia medie fiind de 1.739 lei. În ciuda tuturor acestor cifre, statul suplimentează în fiecare an bugetul sistemului public de pensii, fiind nevoit să acorde și o serie de beneficii pensionarilor cu venituri foarte mici.

Potrivit datelor ultimului recensământ, lucrurile nu vor sta mai bine nici în următoarele două-trei decenii. Studii anterioare arată că balanța dintre numărul de angajați și cel de pensionari s-ar putea egaliza abia spre sfârșitul secolului.

Economiștii sunt de părere că dacă se păstrează modul actual de calcul, pensiile vor fi mult mai mici peste 35 de ani, față de nivelul mediu actual.

Vom ajunge la aproape 7 milioane de pensionari

După anul 2030, când va fi vârful de sarcină odată cu pensionarea „decrețeilor” numărul de pensionari este posibil să urce la 6,5 milioane, în timp ce numărul ieșirilor naturale din sistem (decese) va fi de 3,5 milioane, potrivit unui studiu coordonat de prof.univ. dr Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române. Aceasta dacă nu luăm în calcul și pensiile speciale și pe cele de urmaș, caz în care numărul pensionarilor ar putea să mai crească cu câteva sute de mii de persoane.

„Vârful pensionărilor va fi atins în 2025 – 2030. Este perioada în care se vor pensiona generațiile «ba by-boom- ului» din anii ’60. Chiar dacă după 2045 se preconizează o ușoară diminuare a numărului de pensionari (datorită ratelor scăzute de natalitate din anii ’80 – ’90), în raport cu populația ocupată (sau cu numărul contribuabililor), aceștia rămân majoritari”, explică, la rândul său, Ciprian Pânzaru, conf. univ. dr. la Facultatea de Sociologie a Universității de Vest din Timișoara.

Ce ajutoare suplimentare mai primesc pensionarii în ianuarie 2023

Ajutoarele pe care le primesc pensionarii români, de la 1 ianuarie 2023, pe categorii:

1. Pentru cei care au pensii până în 1500 de lei, este 1000 de lei ajutorul, dar se împarte în două tranșe, una în ianuarie şi una în octombrie

2. Pentru cei cu pensia între 1.500 - 2.500 de lei, ajutorul este de 800 de lei, adică 400 de lei în ianuarie şi 400 de lei în octombrie.

3. Pentru cei cu pensia între 2.500 şi 3000 de lei, ajutorul va fi de 600 de lei, bani împărțiți în ianuarie și octombrie, câte 300 de lei.

Vechimea în muncă este unul dintre cei mai importanți factori atunci când vorbim de pensia noastră. Vestea bună este că de acum o puteti verifica şi online. Aşadar, pentru a afla ce vechime aveți, trebuie înainte de toate să aveți un cont online pe site-ul Casei Naționale de Pensii.

Pentru a vi-l crea, trebuie să completați un formular cu datele personale: nume, prenume, CNP, adresa de e-mail, de domiciliu, actul de identitate.