padure taiata / sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
România pierde anual zeci de mii de hectare de pădure, legal și ilegal, într-un sistem unde profitul se măsoară în milioane de metri cubi de lemn.
Anchetă bazată pe date oficiale ale Ministerului Mediului, Romsilva și Inventarul Forestier Național, despre cum aurul verde al țării este exploatat, vândut și, adesea, furat.
O comoară naturală cu valoare uriașă
România deține unele dintre ultimele păduri virgine din Europa.
Conform datelor Ministerului Mediului, fondul forestier național măsoară 6,56 milioane de hectare, reprezentând aproape 27% din suprafața țării. Dintre acestea, peste 50% sunt păduri publice administrate de Romsilva, iar restul – aproximativ 3 milioane de hectare – se află în proprietate privată, aparținând persoanelor fizice, composesoratelor și cultelor religioase.
Inventarul Forestier Național (IFN), în ultimul său raport completat în 2024, estimează că volumul total de lemn din pădurile României este de aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi, ceea ce, la prețul mediu de piață al masei lemnoase de 500 lei/mc, înseamnă o valoare teoretică de peste 1.100 miliarde de lei, adică aproape 220 de miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, aurul verde al României valorează mai mult decât PIB-ul anual al țării.
Cât lemn dispare anual din păduri
Problema nu e doar exploatarea – ci disproporția dintre ceea ce se taie legal și ceea ce dispare ilegal.
Potrivit raportului Curții de Conturi și datelor furnizate de Ministerul Mediului în 2023, România pierde anual între 18 și 20 de milioane de metri cubi de lemn. Dintre aceștia, aproximativ jumătate sunt tăieri ilegale, neînregistrate în sistemul SUMAL 2.0.
Organizațiile de mediu, inclusiv Greenpeace și Agent Green, estimează că pierderile reale sunt chiar mai mari – în jur de 26 de milioane de metri cubi anual, adică echivalentul a 8.000 de camioane de lemn pe zi.
Ministerul Mediului a admis, în raportul de monitorizare 2024, că „diferența dintre creșterea naturală a pădurii și masa exploatată este în continuare sub presiune din cauza activităților ilegale, mai ales în pădurile private mici, unde controlul e redus”.
Cum funcționează sistemul – între licitații legale și tăieri mascate
Romsilva, compania națională care administrează pădurile statului, scoate anual la licitație 9-10 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, iar veniturile se ridică la peste 3 miliarde de lei. Lemnul ajunge la procesatori români și străini, care îl transformă în plăci, mobilă sau cherestea pentru export.
Dar în paralel, există o rețea paralelă de exploatare – micro-firme, intermediari locali, composesorate și transportatori care profită de slăbiciunile sistemului de monitorizare.
Deși sistemul SUMAL 2.0 (aplicația care ar trebui să urmărească fiecare transport de lemn) a redus o parte din tăierile ilegale, raportările neconforme și lipsa controalelor permit în continuare abuzuri.
Un exemplu: potrivit unui raport Greenpeace din 2024, în județele Suceava, Maramureș și Harghita au fost identificate mii de transporturi suspecte, cu volume raportate diferit față de realitatea din teren. „Sunt discrepanțe uriașe între ceea ce arată aplicația și ce se taie efectiv”, se arată în document.
Lemnul pleacă, profitul rămâne afară
Datele Institutului Național de Statistică și ale Băncii Naționale a României arată că România exportă anual lemn și produse din lemn în valoare de peste 3 miliarde de euro. Principalele destinații sunt Germania, Italia, Austria și China.
Problema e că România exportă în continuare materie primă, nu produse finite. În timp ce un metru cub de buștean pleacă din țară cu 150 de euro, mobilierul produs din același lemn se vinde în magazinele occidentale cu peste 1.000 de euro.
Mircea Fechet declara pentru Agerpres:
„România are nevoie de o industrie forestieră care să prelucreze lemnul aici, nu doar să-l vândă. Exportul de bușteni nu este un model sustenabil. Obiectivul nostru este crearea de valoare în țară, nu doar exploatarea resursei brute.”
Cine taie și cine controlează
Cei mai mari exploatatori din România sunt firmele din grupurile HS Timber Group (fostă Holzindustrie Schweighofer), Egger, Kronospan și companiile românești afiliate rețelelor Romsilva.
Potrivit datelor publice ale Ministerului Mediului, în 2024, primele zece companii au exploatat legal peste 6,5 milioane de metri cubi de lemn, adică aproape 60% din totalul tăierilor autorizate.
În același timp, peste 4.000 de microîntreprinderi forestiere locale participă la licitații județene pentru pădurile comunale și private, unde controalele sunt mai rare.
Surse din Garda Forestieră confirmă că „cea mai mare parte a tăierilor ilegale provine din zonele neadministrate direct de Romsilva, unde responsabilitatea juridică e difuză și verificările, rare”.
Pădurea Hoia-Baciu. Sursa foto: Haiducul Wild/Facebook.com
Garda Forestieră – prea puțini oameni pentru o țară împădurită
Garda Forestieră, instituția responsabilă cu verificarea tăierilor, are mai puțin de 550 de inspectori activi la nivel național. Fiecare trebuie să monitorizeze, în medie, peste 10.000 de hectare de pădure.
„Pur și simplu, nu avem capacitatea de a fi peste tot. Controlăm doar o mică parte dintre sesizări”, a recunoscut un oficial al Gărzii Forestiere într-un interviu pentru Europa Liberă.
Ministerul Mediului a anunțat că, până în 2026, va suplimenta personalul cu 200 de posturi și va introduce un sistem de monitorizare satelitară în timp real a tăierilor, printr-un parteneriat cu Agenția Spațială Europeană.
Urmele aurului verde duc la porturi și la granițe
Investigațiile realizate de jurnaliști de investigație și ONG-uri arată că mare parte din lemnul tăiat ilegal ajunge în exporturi camuflate.
În porturile Constanța și Galați, au fost raportate zeci de cazuri de transporturi de bușteni „reutilizați” ca produse semi-fabricate, pentru a ocoli restricțiile de export.
Un raport al Ministerului Finanțelor din 2024 arată că doar în primele opt luni ale acelui an au fost confiscate peste 60.000 de metri cubi de lemn fără documente legale, o cifră record. Totuși, prejudiciul economic estimat este de doar 15 milioane de lei, nesemnificativ raportat la dimensiunea fenomenului.
Sursă foto: QueensLand
Pădurile pierdute, consecințe care se simt deja
Defrișările masive nu înseamnă doar pierdere economică. Ele schimbă deja clima locală.
România a pierdut, din 1990 până astăzi, peste 500.000 de hectare de pădure. În zonele afectate – Maramureș, Suceava, Vrancea, Argeș – au crescut frecvența alunecărilor de teren și a inundațiilor rapide.
Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai au arătat într-un studiu publicat în 2024 că, în regiunile cu tăieri masive, temperatura medie estivală a crescut cu 1,5°C în ultimii 20 de ani, iar umiditatea solului a scăzut cu 25%.
O resursă în declin, un stat în defensivă
România se află într-un paradox: este una dintre cele mai împădurite țări din UE, dar și una dintre cele mai vulnerabile la tăieri ilegale.
Ministerul Mediului anunță periodic campanii de plantare și extindere a suprafețelor forestiere, dar ritmul este modest: doar 3.000 de hectare reîmpădurite anual, comparativ cu 40.000 de hectare defrișate.
În 2024, bugetul total pentru programele de reîmpădurire a fost de 270 de milioane de lei, adică de aproape zece ori mai mic decât veniturile obținute anual din exploatarea legală a lemnului.
Aurul verde, o bogăție pe care o pierdem în fiecare zi
România are una dintre cele mai valoroase resurse naturale din Europa – pădurile sale. Dar lipsa de control, corupția locală, legislația fragmentată și cererea uriașă de lemn din străinătate transformă această bogăție într-o pradă ușoară.
Aurul verde al României nu dispare într-o noapte, ci camion cu camion, zilnic.
Dacă statul nu reușește să-și apere pădurile, peste o generație vom avea o țară cu peisaje fără umbră și o economie care a ars, la propriu, propria ei avere.
