Finalizarea Transapuseana, un drum județean renumit pentru peisajele sale impresionante și considerat cel mai costisitor din România, a fost anunțată pentru sfârșitul lunii septembrie.

Acest tronson de aproape 80 de kilometri care traversează crestele munților Trascău a necesitat un buget de aproximativ 73 de milioane de euro, din care o parte semnificativă a provenit din fonduri europene.

Drumul urmează să fie recepționat în curând, marcând un moment important pentru infrastructura rutieră din țară.

Transapuseana a fost finalizată

Transapuseana, drumul județean 107I din Alba, a fost finalizat și urmează să fie recepționat la sfârșitul acestei luni, conform anunțurilor oficiale. Cu o lungime de 78 de kilometri, acest tronson impunător traversează culmile Munților Trascău, fiind apreciat pentru peisajele sale spectaculoase. Drumul realizează conexiunea între municipiul Aiud și zona Bucium, facilitând accesul dinspre autostrada A10 către Abrud și DN 74.

Situată într-o regiune cunoscută pentru condițiile economice mai puțin favorabile, Transapuseana oferă acum o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea turistică și economică a zonei. Potrivit raportărilor, drumul atrage deja un număr considerabil de turiști și motocicliști, evidențiind potențialul său de a deveni o destinație populară. Această infrastructură modernă este văzută ca un catalizator important pentru revitalizarea regiunii.

Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, a subliniat importanța acestui proiect în promovarea frumuseților naturale ale Apusenilor și în sprijinirea comunităților locale. Prin finalizarea Transapusenei, autoritățile își propun să evidențieze valorile județului Alba și să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, consolidând legăturile economice și turistice ale zonei.

Transapuseana, renumită pentru priveliștile spectaculoase

Transapuseana se distinge prin peisajele sale captivante, care includ văi adânci și păduri deasă ce conturează un tablou montan deosebit. Drumul îți oferă ocazia de a explora frumusețea naturală a regiunii, cu serpentinele și curbele sale provocatoare ce adaugă un plus de aventură călătoriei. Această experiență vizuală memorabilă face ca fiecare deplasare pe Transapuseana să fie una plină de descoperiri și emoții.

Istoria Transapusenei este la fel de fascinantă precum priveliștile pe care le oferă. Construit inițial în anii 1930, drumul a fost gândit pentru a face legătura între Transilvania și Banat, traversând spectaculosul masiv al Munților Apuseni. În decursul timpului, a evoluat semnificativ, având parte de modernizări importante și extinderi recente, susținute prin fonduri europene și eforturile autorităților locale.

Acest traseu a fost denumit inițial Transalpina de Apuseni, nume ce reflectă dorința de a crea o conexiune între regiunile Transilvaniei și Apuseni, asemănătoare cu celebra Transalpina din Munții Parâng. În prezent, Transapuseana nu este doar un drum, ci un simbol al dezvoltării economice și turistice a zonei, având un impact considerabil asupra transportului de persoane și mărfuri.

Regiunea din jurul Transapusenei este cunoscută și sub denumirea de Transalpina Apusenilor, cuprinzând zone etnografice distincte, cum ar fi Mocănimea Arieșului și zona Metaliferilor. Aceste arii sunt remarcabile pentru tradițiile și patrimoniul lor cultural, păstrând o bogată istorie ce atrage vizitatori dornici să înțeleagă mai bine trecutul și prezentul acestor locuri.

În special comunele Râmeț, Ponor și Mogoș se confruntă cu probleme de depopulare, dar continuă să fie cunoscute pentru peisajele lor uimitoare și tradițiile bine păstrate. Această zonă istorică oferă nu doar un cadru natural de excepție, dar și o oportunitate pentru turiști de a se conecta cu valorile culturale și istorice care au modelat regiunea de-a lungul decadelor.

Biserica în viața comunităților din Munții Apuseni

Pe traseul Transapuseanei se întâlnesc numeroase biserici, fiecare reprezentând o veritabilă amprentă a spiritualității comunității locale. Aceste lăcașuri de cult au fost construite nu doar ca locuri de închinare, ci și ca simboluri ale respectului profund al oamenilor față de divinitate. În multe cazuri, biserica reprezenta centrul vieții spirituale și sociale a satului, consolidând legăturile dintre membrii comunității și oferind un loc de întâlnire pentru diverse activități religioase și sociale.

Într-o eră în care alfabetizarea era limitată, pictura bisericească a jucat un rol crucial în transmiterea mesajului religios. Pictorii bisericești au avut misiunea de a transforma în imagini poveștile și învățăturile din Evanghelie, facilitând astfel accesul credincioșilor la învățăturile sacre. Această formă de teologie vizuală a fost esențială pentru educarea spirituală a comunității, oferind o modalitate de înțelegere a dogmelor religioase prin intermediul artei.

De multe ori, bisericile erau amplasate pe coline, având un rol dominant nu doar vizual, dar și simbolic în peisajul satului. Ele serveau drept repere importante, fiind vizibile de la distanță și oferind adăpost în fața eventualelor pericole. Clopotele bisericii erau folosite pentru a semnala evenimente importante, cum ar fi atacurile sau calamitățile, iar cimitirul adesea înconjura biserica, subliniind legătura dintre viața spirituală și odihna eternă a comunității.