Economie
Cifrele oficiale despre deficitul bugetar, publicate după solicitarea PSD. Ce se întâmplă cu investițiile și datoria statului
Deficit bugetar. Sursa foto: AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în perioada similară a anului trecut. Datele apar în raportul privind execuția bugetară din trimestrul al treilea, publicat marți de Ministerul Finanțelor, la solicitarea PSD, pe fondul disputelor politice privind situația finanțelor publice. Investițiile publice au crescut cu 48,6%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au continuat să avanseze.
Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB. Ce arată cifrele publicate de Ministerul Finanțelor
Potrivit documentului, în perioada iulie-septembrie 2026, investițiile publice au însumat 47,81 miliarde de lei, echivalentul a 2,33% din PIB. Prin comparație, în trimestrul al treilea din 2025, acestea se ridicau la 32,2 miliarde de lei, respectiv 1,67% din PIB. Diferența este de aproximativ 15,6 miliarde de lei.
În aceeași perioadă, încasările la bugetul de stat consolidat au crescut cu 15,2%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei față de intervalul similar al anului trecut.
Deficitul bugetar s-a redus cu peste 24 de miliarde de lei
Execuția bugetară pentru primele nouă luni indică un deficit de 78,30 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Astfel, deficitul s-a diminuat cu 24,17 miliarde de lei, iar ponderea sa în PIB a coborât de la 5,31% la 3,81%.
Doar în trimestrul al treilea, deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei, reprezentând 1,81% din PIB. Valoarea este cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul prevăzut în programul trimestrial.
Comparativ cu perioada iulie-septembrie 2025, deficitul trimestrial a crescut însă cu 4,6 miliarde de lei. Evoluția este explicată în principal prin majorarea cheltuielilor pentru investiții, cu 15,6 miliarde de lei, și a celor cu dobânzile, cu aproximativ 6,5 miliarde de lei.
Cheltuielile de funcționare, care includ salariile, asistența socială și bunurile și serviciile, au avansat cu numai 1,8%, respectiv 2,3 miliarde de lei, sub rata inflației. Ponderea acestora în PIB a coborât de la 6,7% la 6,3%.
Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook
Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei
În primele nouă luni ale anului, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Aproximativ 65,6% din această sumă a fost finanțată din fonduri europene.
În trimestrul al treilea, plățile pentru proiectele susținute din fonduri europene, inclusiv prin PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, în creștere cu 68,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai importante majorări au fost înregistrate la proiectele finanțate prin granturi PNRR, unde plățile au crescut cu 7,52 miliarde de lei, și la programele europene aferente perioadei 2021-2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei.
Separat, plățile pentru proiectele finanțate prin instrumentul european de apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.
Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut cu 87,6% față de trimestrul al treilea din 2025, ajungând la 18,66 miliarde de lei. Sumele încasate din granturile PNRR au fost mai mari cu 121,6%, iar cele aferente programelor europene 2021-2027 au avansat cu 91%.
Pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR au fost efectuate plăți de 12,99 miliarde de lei, comparativ cu 5,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul Finanțelor atrage atenția că veniturile aferente granturilor PNRR înregistrate în execuția bugetară pot fi ajustate, în funcție de sumele validate de Comisia Europeană.
„În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăți, și veniturile corespunzătoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 și nr.6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR”, se arată în raport.
Veniturile bugetare au crescut cu 15,2%
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, echivalentul a 8,8% din PIB. Suma este cu 0,4% peste nivelul prevăzut în programul trimestrial și depășește încasările din perioada similară a anului trecut, când veniturile reprezentau 8,2% din PIB.
Încasările din economia internă au ajuns la 161,52 miliarde de lei, în creștere cu 10,3% față de intervalul iulie-septembrie 2025.
Veniturile fiscale au însumat 92,31 miliarde de lei, cu 12,4% mai mult decât în urmă cu un an. Acestea au depășit cu 4,4% nivelul estimat pentru trimestrul al treilea, în special datorită încasărilor din TVA și impozitul pe profit.
TVA a adus la buget 44,14 miliarde de lei, cu 8,65 miliarde de lei peste suma colectată în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 24,4%. Evoluția este influențată și de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, precum și de modificarea cotelor reduse în 2025.
Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, până la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%, dar au rămas sub nivelul estimat, reprezentând 96,3% din program.
În schimb, veniturile din accize au scăzut cu 3,1%, până la 13,29 miliarde de lei, inclusiv pe fondul reducerii accizei la motorină.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 44,5%
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 15% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea de 28,3 miliarde de lei este explicată de investiții, costurile mai mari ale datoriei publice și plățile aferente instrumentului SAFE.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 21,26 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 44,5% față de intervalul similar din 2025. La nivelul primelor nouă luni, acestea au totalizat 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste valoarea înregistrată anul trecut.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei, respectiv 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei. În schimb, cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, ajungând la 28,28 miliarde de lei.
Asistența socială a înregistrat un avans de numai 1%. În total, cheltuielile pentru salarii și asistență socială au scăzut nominal cu 0,4%, iar ponderea lor în PIB s-a redus de la 5,4% la 5%.
Ținta de deficit de 6,2% depinde de banii din PNRR
Ministerul Finanțelor menține ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru 2026, echivalentul a 130,3 miliarde de lei. Totuși, atingerea acestui obiectiv depinde de încasarea fondurilor europene aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR.
Cele două solicitări, depuse la 14 august, respectiv 30 septembrie 2026, se află în evaluarea Comisiei Europene. Componenta de grant a acestora se ridică la 4,23 miliarde de euro, aproximativ 1% din PIB.
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile aferente granturilor PNRR sunt supuse riscului de ajustare până la validarea efectivă a jaloanelor și țintelor asumate de România.
Instituția monitorizează împreună cu ordonatorii principali de credite stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare, în condițiile în care sumele europene trebuie încasate până la finalul anului pentru respectarea țintei bugetare.
Alexandru Nazare: „Direcția este corectă”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că datele privind execuția bugetară după primele nouă luni indică o reducere importantă a deficitului și o creștere a veniturilor și investițiilor.
„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja.”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Publicarea raportului vine după ce Sorin Grindeanu i-a solicitat ministrului Alexandru Nazare să prezinte situația bugetară a României. Vineri, ministrul Finanțelor anunțase că documentul cerut de PSD se află în lucru și va fi făcut public în cel mai scurt timp.
Recomandările noastre
