Patru oameni de afaceri scapă de închisoare. Decizie într-un dosar de fraudă cu fonduri UE

Patru oameni de afaceri scapă de închisoare. Decizie într-un dosar de fraudă cu fonduri UEJustiție. Sursă foto: AI

Patru oameni de afaceri judecați pentru fraudarea fondurilor europene scapă de răspunderea penală după ce Tribunalul Prahova a constatat prescrierea faptelor. Inculpații fuseseră condamnați în 2020 la pedepse cu executare, însă dosarul a fost trimis spre rejudecare, iar noua hotărâre a venit după aproximativ patru ani și jumătate.

Printre persoanele vizate se află omul de afaceri Mihai Matei, ale cărui societăți au avut numeroase contracte cu instituții publice din zona Câmpina, și soția acestuia, Aurelia Matei. Instanța a pronunțat noua soluție luni, 2 noiembrie 2026, la mai bine de șase ani de la primele condamnări. Hotărârea poate fi atacată cu apel.

Patru oameni de afaceri scapă de închisoare. Decizie într-un dosar de fraudă cu fonduri UE

Deși răspunderea penală a fost înlăturată prin prescrierea faptelor, obligațiile privind recuperarea prejudiciului au fost menținute. Tribunalul Prahova a admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Fondurilor Europene, prin structurile responsabile de gestionarea Programului Sectorial Creșterea Competitivității Economice.

Trei dintre inculpați și societățile administrate de aceștia au fost obligați să achite, în solidar, suma de 9.671.226,46 lei. În cazul celui de-al patrulea inculpat, obligația de plată a fost stabilită până la limita de 3.342.667,51 lei.

Judecătorii au decis și menținerea măsurilor asigurătorii aplicate asupra mai multor proprietăți și active. Printre bunurile aflate sub sechestru se numără imobile pe care Mihai Matei și soția sa le-au transferat, în acte, în anul 2014, pe numele fiicelor lor, minore la acel moment.

Au rămas indisponibilizate și active aparținând societăților implicate în dosar, inclusiv o stație de preparare a betoanelor și mortarelor Lintec, cu o capacitate de 120 de metri cubi pe oră, și o stație de mixturi asfaltice Benninghoven. Măsurile vizează, de asemenea, părți sociale și conturi bancare ale inculpaților.

Justiție

Justiție. Sursă foto: AI

Ce pedepse primiseră oamenii de afaceri în 2020

Dosarul a fost judecat inițial de Tribunalul Prahova, care a pronunțat condamnări la închisoare cu executare în anul 2020. Mihai Matei a primit cea mai mare pedeapsă, de șase ani și 11 luni de detenție, pentru mai multe infracțiuni legate de obținerea ilegală a fondurilor europene.

Printre acuzațiile pentru care fusese condamnat se numărau instigarea la prezentarea unor documente sau declarații false, inexacte ori incomplete pentru obținerea necuvenită de bani din bugetul Uniunii Europene, instigarea la fals în declarații, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, constituirea unui grup infracțional organizat și spălarea banilor.

Soția sa, Aurelia Matei, fusese condamnată la patru ani de închisoare pentru folosirea unor documente sau declarații false în vederea accesării fondurilor europene și la alți patru ani pentru constituirea unui grup infracțional organizat. După contopirea pedepselor, instanța stabilise o condamnare de cinci ani și patru luni de închisoare.

Ceilalți doi administratori de firme implicați în dosar primiseră fiecare pedepse de cinci ani și nouă luni de detenție. În 2022, cauza a fost trimisă spre rejudecare, ajungând din nou pe rolul Tribunalului Prahova.

DNA

DNA. Sursa foto: Facebook

Cum ar fi fost fraudate fondurile europene. Acuzațiile DNA

Anchetatorii Direcției Naționale Anticorupție au susținut că persoanele implicate ar fi acționat coordonat pentru a influența procedurile de achiziție a unor utilaje finanțate din fonduri europene. Potrivit procurorilor, în perioada 2010-2012 ar fi fost folosite oferte și documente care nu reflectau situația reală, astfel încât anumite firme să câștige procedurile de selecție la prețuri majorate artificial.

În rechizitoriu au fost menționați Mihai Matei, Liliana Aurelia Matei, Cătălin Vlădilă, administratorul Maktub SRL Tecuci, și Avram Anghel, administratorul Leasimat SRL.

„Urmărind fraudarea fondurilor nerambursabile, inculpatul Matei Mihai, de conivenţă cu inculpata Matei Liliana Aurelia şi inculpaţii Vlădilă Cătălin, administrator al S.C. Maktub S.R.L. Tecuci şi Anghel Avram, administrator al S.C. Leasimat S.R.L., în calitate de ofertanţi, au constituit un grup infracţional organizat având ca scop manipularea procedurii de achiziţie, în sensul depunerii de diligenţe pentru pregătirea ofertelor (prin iniţierea unor asocieri între societăţile acestora cu producătorii utilajelor sau al susţinerii ferme din partea acestora) şi implicit al stabilirii preţului de ofertare astfel încât societăţile controlate de aceştia să obţină punctajul necesar câştigării selecţiei de oferte iar valoarea utilajelor să fie în mod artificial crescută.

De menţionat este faptul că, S.C. Maktub S.R.L. Tecuci era o societate comercială în care inculpata Matei Liliana Aurelia a deţinut anterior funcţia de asociat unic şi administrator. În acelaşi scop, în perioada 2010-2012, cu intenţie, inculpatul Matei Mihai a determinat-o pe inculpata Matei Liliana Aurelia să accepte depunerea şi folosirea unor documente inexacte şi false întocmite de ofertanţi, în scopul creării unei aparente stări de legalitate a procedurii evaluării, selecţiei de oferte şi adjudecării, de către ofertanţi (societăţi controlate de inculpat) şi obţinerii de la autoritatea contractantă - Ministerul Economiei – Organismul Intermediar pentru Energie – pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în sumă de 9.677.326 lei, echivalent a 2.271.672 euro (valoare eligibilă nerambursabilă)”, notau procurorii DNA la momentul trimiterii în judecată a dosarului.

Hotărârea privind prescrierea faptelor nu este definitivă

După reluarea procesului în 2022, dosarul a rămas pe rolul instanței până în noiembrie 2026.

Prin decizia pronunțată luni, Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale, dar a menținut obligațiile civile privind recuperarea prejudiciului și măsurile de sechestru asupra bunurilor.

Hotărârea din 2 noiembrie 2026 nu este definitivă și poate fi contestată prin apel.