Partea mai puțin vizibilă a măsurilor economice aplicate de Guvern. Românii au făcut coadă la ONRC

Faliment. Sursa foto: Arhiva EVZ

Numărul firmelor dizolvate din România a înregistrat o creștere semnificativă la începutul anului 2026, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Statisticile oficiale arată că în prima lună a anului au fost raportate mii de astfel de cazuri, iar ritmul este mult mai ridicat comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 47,22%

Conform informațiilor publicate de ONRC, în ianuarie 2026 au fost înregistrate 5.403 firme dizolvate la nivel național, cu mult peste nivelul din ianuarie 2025, când au fost consemnate 3.670 de astfel de situații. Datele indică o creștere de 47,22% într-un interval de doar un an.

Potrivit datelor oficiale, „numărul firmelor dizolvate a crescut cu 47,22%, în ianuarie 2026, până la 5.403, faţă de 3.670 în luna ianuarie 2025”, conform statisticilor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Bucureștiul și marile județe economice conduc clasamentul dizolvărilor

Cele mai multe dizolvări de firme au fost raportate în București, unde aproape o mie de companii și-au încetat activitatea în prima lună a anului.

Datele ONRC arată că în Capitală au fost înregistrate 998 de firme dizolvate, număr care reprezintă o creștere de aproximativ 50,3% comparativ cu ianuarie 2025.

După București, în topul județelor cu cele mai multe dizolvări se află:

• Constanța – 291 de firme dizolvate, în creștere cu 75,3%;
• Cluj – 273 de firme, plus 52,51%;
• Timiș – 248 de firme, plus 65,33%;
• Ilfov – 235 de firme, plus 55,63%;
• Dolj – 206 firme, cu o creștere de 82,3%;
• Brașov – 200 de firme, plus 56,25%.

Aceste județe se numără printre cele mai active economic din România, iar numărul mare de companii dizolvate reflectă dinamica mediului de afaceri în zonele cu activitate economică intensă.

Județele cu cele mai puține firme dizolvate, potrivit ONRC

La polul opus se află județe în care numărul firmelor dizolvate este mult mai redus. Printre acestea se numără Mehedinți, unde au fost raportate doar 18 dizolvări de firme în ianuarie 2026.

Potrivit datelor oficiale, „cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Mehedinţi, respectiv 18 (minus 43,75% faţă de prima lună din 2025), Ialomiţa (20, dublu comparativ cu ianuarie 2025), Călăraşi (25, plus 19,05%), Giurgiu (30, plus 11,11%), Covasna (33, plus 106,25%) şi Teleorman (40, plus 11,11%)”.

În același timp, unele județe au înregistrat creșteri foarte mari ale numărului de dizolvări, chiar dacă numărul total al firmelor este mai mic.

Cele mai mari creșteri procentuale au fost raportate în:

• Galați – plus 138,81%;
• Mureș – plus 131,71%;
• Covasna – plus 106,25%;
• Gorj – plus 105,66%.

Pe de altă parte, scăderi ale numărului de firme dizolvate au fost consemnate doar în două județe: Mehedinți, cu o scădere de 43,75%, și Satu Mare, unde numărul dizolvărilor a scăzut cu 15,25%.

Comerțul rămâne domeniul cu cele mai multe firme închise

Analiza pe domenii de activitate arată că sectorul comerțului continuă să fie cel mai afectat de dizolvările de firme.

Conform datelor ONRC, „domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme, în ianuarie 2026, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde au fost raportate 1.021 de dizolvări la nivel naţional”.

Comparativ cu ianuarie 2025, numărul firmelor dizolvate din acest sector a crescut cu 6,8%.

Pe lângă comerț, alte domenii cu un număr ridicat de firme dizolvate sunt activitățile profesionale, științifice și tehnice, construcțiile și industria prelucrătoare.

Potrivit statisticilor, în ianuarie 2026 au fost înregistrate:

• 397 dizolvări în activități profesionale, științifice și tehnice (plus 17,11%);
• 393 dizolvări în construcții (plus 2,34%);
• 369 dizolvări în industria prelucrătoare (plus 17,89%);

Datele centralizate de ONRC oferă o imagine asupra evoluției mediului de afaceri din România la începutul anului 2026 și arată dinamica proceselor de dizolvare a firmelor în funcție de regiune și domeniu de activitate.