Parlamentul European cere reguli noi pentru sănătatea mintală la locul de muncă și combaterea burnoutului

Parlamentul European cere reguli noi pentru sănătatea mintală la locul de muncă și combaterea burnoutuluiAngajat. Sursa foto: Pixabay

Parlamentul European a adoptat, marți, un raport prin care solicită măsuri specifice la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea fenomenului de burnout și pentru protejarea sănătății mintale la locul de muncă.

Raportul, elaborat de eurodeputata socialistă belgiană Estelle Ceulemans, a fost adoptat cu 413 voturi pentru, 210 împotrivă și 29 de abțineri.

„Mingea este în terenul Comisiei, ce dispune de o ocazie unică pentru a consolida prevenirea și protecția lucrătorilor victime ale acestui flagel”, a declarat raportoarea PE.

Măsuri pentru prevenirea riscurilor psihologice la locul de muncă

Eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă, precedată de un studiu de impact care să analizeze inclusiv legislația existentă în domeniu.

munca

Sursa foto Dreamstime

Parlamentul European a cerut impunerea unor obligații pentru angajatori privind protejarea sănătății mintale și fizice a salariaților și asigurarea unor condiții de muncă sigure și demne.

De asemenea, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene și statelor membre să recunoască explicit faptul că riscurile psihologice legate de muncă duc la creșterea numărului cazurilor de boli profesionale.

Potrivit raportului adoptat marți, angajatorii ar trebui să prevină riscurile psihologice asociate activității profesionale și să adopte și să aplice politici care să definească și să interzică violența, hărțuirea, bullying-ul și comportamentele discriminatorii care afectează demnitatea și sănătatea mintală și fizică a lucrătorilor.

Evaluarea volumului de muncă și a intensității activității

Eurodeputații au recomandat realizarea periodică de către angajatori a unor evaluări privind riscurile psihologice.

Aceste evaluări ar urma să vizeze factori precum volumul excesiv de muncă și intensitatea ridicată a activității. În urma evaluărilor, angajatorii ar trebui să adopte planuri de acțiune cu măsuri concrete.

Și schimbările importante în organizarea muncii ar trebui să intre în atenția acestor evaluări. Restructurările sau reorganizările semnificative, precum și introducerea unor forme de telemuncă sau a unor sisteme automate de luare a deciziilor și de monitorizare ar trebui să fie precedate de o evaluare a riscurilor psihologice.

Evaluarea ar urma să fie realizată în cooperare cu lucrătorii și cu reprezentanții acestora.

Sisteme algoritmice și supraveghere umană

Raportul prevede și recomandări referitoare la utilizarea sistemelor de management algoritmic.

Potrivit eurodeputaților, angajatorii ar trebui să garanteze că introducerea unor astfel de sisteme nu duce la un volum excesiv de muncă și nici la monitorizarea lucrătorilor.

De asemenea, eurodeputații au cerut ca în astfel de situații să existe întotdeauna supraveghere umană.

Planuri pentru revenirea la muncă

Lucrătorii care lipsesc de la serviciu din cauza riscurilor psihologice asociate muncii ar trebui să aibă dreptul la o revenire durabilă și sprijinită la locul de muncă, potrivit raportului.

În acest scop, eurodeputații au recomandat angajatorilor să stabilească planuri individuale de revenire la muncă.

Acestea ar trebui să prevadă, între altele, eventuale ajustări ale programului sau organizării muncii, precum și adaptări ale sarcinilor ori ale volumului de muncă al angajatului.

Termen pentru răspunsul Comisiei Europene

Comisia Europeană are la dispoziție trei luni pentru a răspunde solicitării Parlamentului European.

Executivul comunitar poate informa Parlamentul cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia sau poate preciza motivele pentru care refuză să propună o inițiativă legislativă în conformitate cu solicitarea PE.