Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Data de 9/19 august 1601 este una tragică pentru istoria noastră. Este moartea violentă, prin asasinat a lui Mihai Viteazul. Liderul medieval cu performanța maximă, aceea a aducerii sub o autoritate militară comună a celor trei Principate era eliminat din calcule strategice ostile românilor.
Cine l-a ucis pe Mihai Viteazul? Nu au făcut-o maghiarii
Paradox esențial dacă stăm să ne gândim la situația epocii, Mihai Viteazul n-a fost eliminat de maghiari cum s-a spus așa naționalist vorbind. Giorgio Basta (1550-1607) s-a născut la Tarranto (Roccaforte) având origine italo-albaneză. Aceeași origine o avea, paradoxal și Sinan Kocka Pașa. Vizirul otoman i-a fost adversar la Călugăreni. Căpitanul de mercenari valoni Jacques de Beauri este cel care a executat ordinul dat de generalul Basta. Acesta era condotierul ce râvnea coroana transilvană. Se pusese în slujba împăratului Rudolf al II-lea, la Habsburgilor, având înțelegerea nobilimii transilvane.
Așadar, un italian și un belgian au fost autorul moral, respectiv faptic al asasinatului înfiorător de pe Câmpia Turzii, la 9/19 august 1601.
Paradox istoric: secuii îl susțineau pe Mihai Viteazul, în dauna maghiarilor
Un alt paradox este că secuii ardeleni nu țineau cu familia Bathory, conducătoare a Transilvaniei. Asta fiindcă această familie le tăiase privilegiile. Pe secui îi găsim anterior, alături de Ștefan cel Mare în luptele Moldovei. Cunoaștem descrierea asasinării lui Mihai Viteazul făcută de cronicarul Szamokozy Isztvan care o descrie cu lux de amănunte. Asasinatul e proiectat după victoria lui Mihai de la Gorăslău, de lângă Zalău, cu ajutorul lui Rudolf care îl trimite pe Basta, adică după 3 august. Paradox este faptul că Rudolf nu se aștepta ca Mihai să învingă și nici să primească vestea că Movileștii fuseseră alungați de Buzești din Țara Românească.
Așadar, în spatele planului italianului Basta și valonului Beauri stărea un monarh european din Casa de Habsburg, împăratul Rudolf al II-lea.
Desfășurarea asasinatului
Gyorgi (Giorgio) Basta a plănuit ca domnitorul să fie singur, în noaptea de 8/9 august 1601. Valonii i-au înconjurat cortul. Căpitanul de mercenari valoni (belgieni) Jacques deBeauri l-a somat să predea sabia. Stângaci din fire, Mihai a pus mâna stângă pe sabie, dar un foc de archebuză i-a lovit mâna forte. Atunci, din spate, o suliță a unui valon l-a străpuns. Valonii i-au tăiat capul, i-au ucis calul. Trupurile și capul au zăcut pângărite în noroi până când un credincios al domnului i-a luat capul care va ajunge la Mânăstirea Dealu. Un monument funerar va fi ridicat la Câmpia Turzii pentru Măria Sa, Domnitorul Mihai Viteazul.
Recomandările noastre
