Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Cimitirul Central din Chişinău, fondat cu mai bine de două secole în urmă, reprezintă un adevărat muzeu în aer liber, reprezentând o resursă valoroasă pentru explorarea istoriei.
Cimitirul Ortodox Central este cel mai vechi cimitir din Chișinău. A fost fondat în 1811 și este locul de odihnă a multor personalități marcante din istoria Republicii Moldova. Istoricul Iurie Colesnic l-a numit “Panteon Național”.
Cimitirul Central din Chişinău a fost fondat în anul 1811. Iar în 1818 pe teritoriul său a fost construită Biserica Tuturor Sfinţilor. Cel mai vechi mormânt păstrat în Cimitirul Central datează din anul 1825.
Biserica tuturor sfinţilor: Sursa foto: turism.md
Cimitirul se întinde pe o suprafţă de zece hectare, în triunghiul străzilor Alexei Mateevici, Vasile Alecsandri şi Panteleimon Halippa.
De la principală intrare în Cimitirul Central începe strada Armenească. Anume din această cauză mai este numit şi Cimitirul Armenesc.
Intrarea principală Cimitirul Central din Chişinău/ Sursa foto: EvZ
Astăzi Cimitirul Central este considerat un cimitir de elită, unde sunt înhumate doar personalităţi marcante.
Blocuri de locuit şi cinematograf pe oseminte
În perioada interbelică suprafaţa Cimitirului Central era de cca trei ori mai mare şi se întindea până aproape de Malina Mică.
În perioada sovietică cimitirul a fost redus cu mult din dimensiuni. În 1958, pe locul mormintelol a fost construit cinematograful «40 лет ВЛКСМ» (40 de ani ai komsomolulului), supranumit în glumă „40 de sfinţi”, monumentul dedicat eroilor comsomolişti, cinci cămine ale Universităţii de Stat din Moldova, blocuri de locuit şi o baie publică. Pe teritoriul cimitirului a fost amenajat şi complexul gloriei militare, acum Complexul memorial „Eternitate”.
Complexul "Eternitate"/ Sursa foto: EvZ
Locuitori mai în vârstă din Chişinău îşi amintesc cum a fost distrusă o parte din cimitir. „Eram mică, dar ţin minte bine. Era un dezastru. Când se săpau şantierele, buldozerele scoteau la suprafaţă sicrie, oseminte şi chiar cadavre. După care erau îngropate înapoi într-o groapă comună, pus pământ peste ei. Bătrânii spuneau că nu e loc curat”, îşi aminteşte doamna Maria.
Unii studenţi care au locuit în căminele 6, 7 şi 8 ale Universităţii de Stat povesteau că uneori se întâmplau lucruri ciudate, greu de explicat. Iar unii ziceau că au văzut chiar şi stafii pe coridoare.
Acum fostul cinematograf a ajuns o ruină. Iar terenul a fost cumpărat de o firmă de construcţie, care intenţionează să ridice un bloc multietajat. Au fost demolate şi căminele Universităţii de Stat, în locul lor fiind construit Centrul comercial „Toro”, dar şi blocuri de locuit.
Fostul cinematograf "40 de ani ai comsomolului"/ Sursa foto: EvZ
Nu mai este nici fosta baie publică, pe terenul respectiv fiind un şantier.
După reducerea în dimensiuni, timp de peste 30 de ani cimitirul a fost închis, aici nemaiavând loc înmormântări. Iar mormintele şi cavourile unor personalităţi marcante au fost lăsate în paragină. Unele dispărând pur şi simplu de-a lungul anilor.
Proiectantul cimitirului şi un primar ilustru, cu mormintele profanate de comunişti
La proiectarea Cimitirului Ortodox Central a participat și renumitul arhitect Alexandru Bernardazzi. În acest cimitir a fost construit şi cavoul familiei Bernardazzi. În apropiere a fost înmormântat și Carol Shmidt, cel mai longeviv primar al Chişinăului, considerat şi cel mai bun primar pe care l-a avut oraşul vre-o dată.
Carol Shmidt a rămas în istorie pentru modernizarea oraşului. Atunci fiind construite primele apeducte şi sisteme de canalizare.
Bustul lui Carol Schmidt la Chişinău, instalat cu concursul Ambasadei Germaniei/ Sursa foto: Diez
Pe vremea URSS, atunci când comuniștii au distrus o mare parte a cimitirului, au fost făcute una cu pământul cavoul Bernardazzi şi mormântul ilustrului primar. Iar pe locul mormintelor celor două mari personalităţi a fost construit cinematograful “Patruzeci de ani ai comsomolululu”, redenumit ulterior Gaudeamus.
Mormintele personalităţilor din secolul 19 şi începutul secolului 20
În cimitirul Central se regăsesc mai multe morminte ale unor personalităţi marcante. Precum şi ale nobiilimii basarabene din secolul 19 şi începutul secolului 20.
Unul din cele mai vechi morminte, care datează din anul 1830, este mormântul lui Carol fon Ditrix, un inginer neamţ, care a construit catedrala metropolitană din Chişinău. Monumentul de pe mormântul lui fon Ditrix a fost restaurat în 1993 de Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Chişinău.
Mormântul lui Carol fon Ditrix/ Sursa foto: radacina.md
Un monument unic la Cimitirul Central este mausoleul Anei Nicolaevna Krupenski, născută Katarji (16/29 ianuarie 1852 – 15/28 decembrie 1927). Capodopera arhitecturală a fost instalată în anul 1930. Pentru construirea mausoleului a fost invitat un arhitect din Cernăuți.
Monumentul este ornamentat cu două blazoane de familie: al familiei Katarji și al familiei Krupenski. Pe partea stîngă se află blazonul familiei Katarji, iar pe partea dreaptă, blazonul familiei Krupenski.
Mausoleul Nataliei Krupenski/Sursa foto: noi.md
Ana Nicolaevna s-a implicat mult în activități de caritate. A participat la organizarea unui spital pentru copii și a fost patroană a unui adăpost pentru copii. Tot aici este înmormîntată fiica ei, Elizaveta. Soțul Anei Katarji-Krupenski, Mihail Krupenski, a fost liderul nobilimii din gubernie. El a murit în 1905 la Sankt Petersburg și, cel mai probabil, este înmormîntat acolo.
La cimitirul Central se află şi locul de veci al preotului Alexei Mateevici, autorul versurilor „Limba noastră”, imnul de stat al Republicii Moldova. Tot acolo se află şi mormântul sculptorului Alexandru Plămădeală, autorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Centrul Capitalei. La fel, şi-a găsit odihna de veci ilustrului medic basarabean Toma Ciorbă.
O altă personalitate înhumată la Cimitirul Central este principesa Natalia Dadiani, cea care a promovat învăţământul pentru fete şi a deschis primul liceu pentru fete din Basarabia.
Aici odihneşte Principesa Natalia Dandiani/ Sursa foto: radacina.md
Deputaţii patrioţi
În Cimitiul Central au fost înhumaţi foştii membri ai Sfatului Ţării, care în 1918 au votat pentru unirea Basarabiei cu România. Aici se regăsesc mormintele lui Anton Crihan, Nicolae Alexandri, Serghei Donico-Iordăchescu, Nicolai Moghileanschi, Vasile Cijevschi, Vasile Cejevschi, Vasile Ţanţu, Constantin Bivol, Boris Epure şi Iacob Sucevan.
Mormântul lui Anton Crihan/ Sursa foto/ radacina.md
Unele din aceste morminte sunt îngrijite, altele sunt uitate. Fiind salvate de monumentele sau pietrele funerare instalate cândva. S-a păstrat ca prin minune mormântul lui Iacob Sucevan, pe care este instalată doar o cruce.
Mormântul lui Iacob Sucevan/ Sursa foto: radacina.md
Cimitirul Central din Chişinău a devenit locul de veci şi pentru deputaţii trecuţi în nefiinţă din primul Parlament, care au votat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Mormântul lui Constantin Tănase/ Sursa foto: wikipedia
În vecinătătea se regăsesc şi mormintele celor care s-au opus mişcării de eliberare naţională.
Cimitirul elitelor din Republica Moldova
La Cimitirul Central cotinuă să fie înhumate personalităţile marcante – scriitori, artişti, compozitori, actori, politicieni, oameni de ştiinţă. Aici îşi au locul de veci Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Sulac, Gheorghe Ursschi, Eugen Doga, Maria Bieşu, Spiridon Vangheli, Ion şi Doina Aldea Teodorovici şi multe alte personalităţi ai contemporanietăţii, care au lăsat o amprentă adâncă în istoria Republicii Moldova.
Locul de veci al lui Grigore Vieru/ Sursa foto: Andrei Năstase
Pe mormintele unora din ei au fost instalate monumente, busturi şi pietre funerarii costisitoare. Alte morminte au doar o cruce de lemn. Cum ar fi de exempu mormântul regretatului filolog Vlad Pohilă, un promotor eminent al limbii române. Sau al renumitului actor Mihai Volontir.
Criză de locuri în Cimitirul Central
În Cimitirul Central din Chișinău sunt înhumate preponderent personalități marcante, decorate cu distincții de stat, oameni de cultură, artă și politicieni. Înhumările noi sunt limitate din lipsă de spațiu, fiind posibile în morminte existente (reînhumări) pentru rudele de gradul I ale celor deja înhumați.
Autorizarea înhumărilor a început în anii 1995. Până atunci nu se cerea acest lucru. Dacă o familie a avut, până la introducerea autorizărilor, pe cineva înmormântat în cimitir și este dispus să refolosească locul, o poate face. Autorizarea unei înmormântări la Cimitirul Central se face doar cu acordul conducerii Primăriei Chişinău. Şi numai la propunerea unor instituţii publice.
Chiar şi aşa, Cimitirul Central din Chişinău a devenit neîncăpător de mai mulţi ani. Iar în unele cazuri, înhumările se fac din contul mormintelor vechi, majoritatea cu o vechime de peste un secol.
Totuşi, s-au găsit şi din cei fără merite deosebite, care au reuşit să cumpere cu bani mulţi (şpagă) un loc de veci la Cimitirul Central. La sfârşitul anilor 2000, societatea a fost scandalizată după ce la Cimitirul Central a fost înmormântată o autoritate interlopă, cunoscut cu pseudonimul Câra. Să-l petreacă în ultimul drum, au venit mai mulţi lideri interlopi din fosta URSS, iar pe unele străzi chiar a fost blocată şi circulaţia.
Locul de veci al lui Mihai Volontir
Monument ocrotit de stat
În luna iunie a anului trecut, Cimitirul Central din Chișinău (Armenesc) a fost înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Același lucru este valabil în cazul Bisericii „Tuturor Sfinților”, amplasată pe teritoriul cimitirului.
În acest scop, la 22 mai 2025, în cadrul ședinței din 22 mai, deputații au aprobat un proiect de hotărâre privind modificarea Registrului monumentelor ocrotite de stat.
Sculptură din secolul 19 pe un mormânt vechi/ Sursa foto: radacina.md
Este rezultatul unei lupte de mai mulţi ani ai societăţii civile, istoricienilor şi oamenilor din cultură, care au dat alarma că sunt distruse mai mullte monumente valoroase şi morminte cu semnificaţie istorică.
