Muncă online. Sursă foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Guvernul conservator din Grecia intenționează să transforme piața muncii într-una dintre cele mai „flexibile” din Uniunea Europeană. Muncitorii din industrie, comerț și sectorul hotelier ar putea ajunge să lucreze până la 13 ore pe zi, o premieră la nivelul blocului comunitar, potrivit publicației Politico.
Grecia ar putea introduce ziua de muncă de 13 ore
Parlamentul elen urmează să voteze miercuri o lege extrem de controversată, în ciuda protestelor organizate la nivel național. Sindicatele și partidele de opoziție s-au mobilizat împotriva proiectului, însă documentul are mari șanse să fie adoptat cu sprijinul majorității partidului aflat la guvernare, Noua Democrație.
După ce a preluat puterea în 2019, executivul condus de dreapta a introdus deja o serie de reforme prin care Grecia a devenit una dintre economiile cu cel mai flexibil program de lucru din Europa. Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, agricultură și servicii pot fi chemați să lucreze șase zile pe săptămână, beneficiind de un spor de 40% pentru a șasea zi. Autoritățile susțin că măsura este necesară din cauza deficitului de forță de muncă și a îmbătrânirii populației, deși alte state europene experimentează deja săptămâna de patru zile.
Proteste Grecia. Sursă foto: Captură video
Grevă generală și proteste în stradă
Marți, Grecia a fost paralizată de o nouă grevă generală, a doua din această lună. Transportul public și numeroase servicii de stat au fost suspendate. Sindicatele cer guvernului să retragă proiectul legislativ, pe care îl consideră o amenințare directă la adresa drepturilor muncitorilor.
„Programul de lucru flexibil înseamnă, în realitate, abolirea zilei de opt ore, distrugerea oricărui concept de viață de familie și socială și legalizarea exploatării excesive”, a transmis sindicatul ADEDY, care reprezintă angajații din sectorul public.
Potrivit proiectului, angajații ar putea lucra până la 13 ore pe zi, pentru cel mult 37,5 zile pe an, cu o limită generală de 48 de ore pe săptămână. Săptămâna standard de 40 de ore ar rămâne în vigoare, iar orele suplimentare ar fi plătite cu un bonus de 40%.
Ministerul Muncii afirmă că noul program ar fi opțional, fără ca angajații să fie obligați să accepte orele suplimentare. Sindicatele susțin însă contrariul, argumentând că, în absența unor controale eficiente la locul de muncă, angajatorii dețin de fapt controlul total asupra negocierii.
Legea mai introduce posibilitatea de a fragmenta concediul anual, contracte scurte de două zile și angajări rapide printr-o aplicație mobilă, pentru a răspunde „nevoilor imediate ale companiilor”.
Economia Greciei, în redresare, dar cu salarii mici
După o criză financiară care a durat un deceniu, Grecia a reușit să își stabilizeze economia. Rata șomajului, care ajunsese la 28% în perioada de vârf a crizei, a coborât la 8,1% în august, față de media europeană de 5,9%. Cu toate acestea, salariile rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar costul vieții este ridicat, mai ales pe piața imobiliară.
Potrivit unui raport al Comitetului European pentru Drepturi Sociale, aproape jumătate dintre gospodăriile elene nu își permit produsele de bază. Datele Eurostat arată că unul din cinci greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână – cel mai mare procent din UE. Conform OCDE, Grecia se află pe locul cinci în lume la numărul total de ore lucrate anual, după Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.
Argumentele guvernului și reacțiile opoziției
Ministrul Muncii, Niki Kerameus, susține că legea va moderniza economia și va aduce beneficii angajaților. „Expresia «zi de lucru de 13 ore» implică faptul că vom lucra cu toții 13 ore zilnic, tot anul. Este adevărat? Nu. Se poate întâmpla până la 37 de zile pe an, sau trei zile pe lună. În al doilea rând, este necesar acordul angajatului”, a explicat Kerameus la postul Skai TV.
Ea a mai afirmat că niciun salariat nu va fi concediat pentru că refuză noile condiții, subliniind că rata șomajului se află „la cel mai scăzut nivel din ultimii 17 ani”, fapt care „întărește poziția angajatului”.
Criticii legii consideră însă că măsura va duce la abuzuri și la distrugerea echilibrului între viața profesională și cea personală. „Simplul fapt că discutăm aici un astfel de proiect de lege este inacceptabil, rușinos și înapoiat”, a spus Efi Achtsioglou, deputat al partidului Noua Stângă. „Este de neconceput ca în 2025 să dezbatem dacă este cazul să legalizăm o zi de lucru de 13 ore.”
Experții în piața muncii avertizează că această reformă ar legaliza practic abuzurile privind orele suplimentare și ar duce la epuizare fizică și psihică. „Aceste reglementări agravează nesiguranța locurilor de muncă și consolidează modelul muncii flexibile și neprotejate”, a transmis Confederația Generală a Muncii din Grecia într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Kerameus la finalul lunii septembrie.
