O creatură a fost readusă la viață după 46.000 de mii de ani. Oamenii de știință au reînviat o creatură care a fost înghețată în permafrostul siberian.

O creatură a fost readusă la viață după 46.000 de mii. Este vorba despre animalele minuscule, numite nematode. Creatura a fost reînviată dintr-un somn prelungit care a început la sfârșitul Pleistocenului. În urmă cu aproximativ 45.839 până la 47.769 de ani.

Teymuras Kurzchalia, profesor emerit la Institutul Max Planck de Biologie și Genetică a Celulare Moleculare în Dresda și unul dintre oamenii de știință implicați în cercetare, a spus că viermele, dintr-o specie necunoscută anterior, a supraviețuit la 40 de metri adâncime în permafrostul siberian. Era într-o stare latentă cunoscută sub numele de criptobioză.

O creatură a fost readusă la viață. În ce stare se află

Nematozii, numiți și viermi rotunzi, sunt unul dintre puținele organisme capabile să supraviețuiască în astfel de medii extreme pentru perioade prelungite de timp.

O creatură flată în stare criptobiotică poate suporta absența completă a apei sau a oxigenului. Poate rezista la temperaturi ridicate, precum și la îngheț sau la condiții extrem de sărate. Rămâne într-o stare „între moarte și viață”, în care ratele lor metabolice scad la un nivel nedetectabil.

Viermele a fost găsit în permafrostul siberian. Sursa foto: CNN

Într-un exemplu deosebit de uluitor, o cratură, mai exact un spor bacterian a fost găsit anterior păstrat în chihlimbar între 25 și 40 de milioane de ani. Au fost recuperate la 40 de metri adâncime în permafrost de pe malurile râului Kolyma din nord-estul Siberiei. Solul înghețat din aceste părți găzduiește o mulțime de descoperiri străvechi și neașteptate, de la ADN arhaic și viruși până la un urs întreg.

Viermele aparține unei specii necunoscute

Analiza cu radiocarbon a materialului vegetal din probele de permafrost le-a plasat în Pleistocenul târziu. Iar analizele genomice ale nematodelor le-au identificat ca fiind o specie nedescrisă.

Cercetătorii au cultivat viermii timp de peste 100 de generații și au comparat genomul lor cu una dintre rudele lor existente. Caenorhabditis elegans, identificând gene comune implicate în criptobioză.

Acest lucru ar putea duce la o mai bună înțelegere a mecanismelor care stau la baza acestei stări misterioase, care ar putea duce în cele din urmă la noi metode pentru stocarea pe termen lung a celulelor și țesuturilor. De asemenea, cercetătorii sunt curioși dacă există o limită superioară pentru cât timp nematozii pot rămâne în stare criptobiotică.

„A vedea că aceeași cale biochimică este utilizată într-o specie aflată la 200, 300 de milioane de ani distanță, este cu adevărat uimitor”, a spus Philipp Schiffer, liderul grupului de cercetare.