Sursa foto: stiripesurse.md
Din cuprinsul articolului
Execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2025 indică o creștere semnificativă a veniturilor publice. Dar și un nivel ridicat al cheltuielilor, determinat de majorarea pensiilor, salariilor și de continuarea programelor de investiții.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și comentariilor oferite de fostul ministru al mediului, Tanczos Barna, România se confruntă în prezent cu o presiune bugetară ridicată.
„Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări. Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli. Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor.”, a declarat Tanczos Barna.
Veniturile bugetare au crescut semnificativ în aprilie 2025
În perioada ianuarie-aprilie 2025, veniturile bugetare ale statului român au ajuns la 200 de miliarde de lei. Doar în luna aprilie, statul a încasat 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aceeași lună din 2024, subliniază Tanczos Barna.
Această creștere a fost susținută, în principal, de îmbunătățirea colectării taxei pe valoare adăugată (TVA), un indicator esențial în contextul eficienței fiscale.
Specialiștii în finanțe publice apreciază că măsurile administrative implementate de ANAF și digitalizarea treptată a proceselor de raportare au contribuit la acest rezultat.
„În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat”, a punctat pe pagina personală de Facebook ministrul.
Investițiile publice au atins un nivel record
Una dintre caracteristicile execuției bugetare din primele patru luni ale anului este volumul mare al investițiilor realizate din fonduri publice. Potrivit Ministerului Finanțelor, investițiile din această perioadă au depășit 32 de miliarde de lei, un nivel record pentru această etapă a anului.
Aceste sume au fost direcționate către infrastructură, educație, sănătate și proiecte cu finanțare europeană. Reprezentanții Guvernului au afirmat că menținerea ritmului investițional este vitală pentru susținerea creșterii economice, chiar și într-un context bugetar tensionat.
Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii
Un aspect pozitiv evidențiat în raportul privind execuția bugetară este scăderea cheltuielilor cu bunuri și servicii. Conform datelor oficiale, această categorie de cheltuieli a înregistrat o reducere de 3,9% la nivelul bugetului de stat.
Această scădere este privită ca un semnal al încercării Guvernului de a reduce risipa bugetară și de a eficientiza aparatul administrativ. În contextul presiunii exercitate de plata salariilor și pensiilor, economiile realizate la nivelul altor capitole devin esențiale pentru menținerea echilibrului fiscal.
Tanczos Barna. Sursa foto: facebook / Tánczos Barna
Cheltuieli ridicate pentru pensii și salarii, susține Barna
Totuși, cele mai mari cheltuieli din bugetul general consolidat continuă să fie cele legate de plata pensiilor și a salariilor. Acestea au crescut ca urmare a majorărilor aplicate în anul precedent și a indexărilor automate.
Creșterile respective au fost necesare pentru susținerea puterii de cumpărare, în contextul inflației ridicate, dar au contribuit semnificativ la lărgirea deficitului bugetar.
Analiștii avertizează că fără o reformă a sistemului de cheltuieli publice și fără limitarea angajamentelor rigide de plată, România riscă să nu se încadreze în țintele de deficit stabilite cu partenerii europeni.
„În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Tanczos Barna: Deficit de 2,95% din PIB după patru luni
Diferența dintre venituri și cheltuieli în primele patru luni ale anului s-a ridicat la 55,9 miliarde de lei. Acest dezechilibru a generat un deficit bugetar de 2,95% din PIB.
Tanczos Barna a comentat situația afirmând că „cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări. Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli”.
Fostul ministru a subliniat că sarcina principală a viitorului executiv va fi implementarea unor măsuri clare de consolidare fiscală: „Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor”.
Presiuni din partea Comisiei Europene
În contextul în care România se află în procedura de deficit excesiv la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană monitorizează îndeaproape evoluția indicatorilor bugetari. Bruxelles-ul a cerut anterior autorităților de la București să elaboreze un plan credibil de reducere a deficitului sub pragul de 3% din PIB.
În lipsa unor măsuri clare, România riscă suspendarea unor fonduri europene și deteriorarea ratingului de țară, ceea ce ar putea majora costurile de împrumut pe piețele externe.
