Social
Noua lege a salarizării revine pe masa Guvernului. Ce se întâmplă cu sporurile și grilele de venituri
Salarii. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Florin Manole, propus de PSD pentru funcția de ministru al Muncii în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, anunță că România are nevoie de o nouă lege a salarizării pentru angajații din sectorul public. Social-democratul susține că documentul trebuie elaborat împreună cu specialiștii din domeniile afectate, în condițiile în care proiectul discutat în acest an a generat dispute cu sindicatele, amenințări cu greve și un proces în instanță.
Salariile bugetarilor, din nou în discuție. Florin Manole, despre planurile PSD
Fostul ministru al Muncii nu a avansat un termen pentru finalizarea noii legi și nici nu a prezentat o formulă concretă de calcul a salariilor.
Acesta a explicat că subiectul trebuie discutat mai întâi cu premierul desemnat, având în vedere efectele pe care modificările le-ar putea avea asupra angajaților plătiți din fonduri publice.
Florin Manole vrea să discute despre această reformă cu premierul desemnat
Întrebat dacă va relua proiectul noii legi a salarizării, reprezentantul PSD a confirmat că reforma trebuie să continue. Social-democratul a subliniat că modificarea regulilor nu ține exclusiv de Ministerul Muncii, ci privește numeroase categorii profesionale din sistemul public.
„Nu aș vrea să înaintez termene și chestiuni foarte concrete înainte de discuția cu prim-ministrul desemnat, pentru că asta nu este doar o temă de Ministerul Muncii. Este o temă care are un impact semnificativ în societate, în sisteme precum sănătate, educație, apărare și ordine publică, peste tot unde lucrează bugetari”, a declarat Florin Manole, într-o intervenție telefonică la România Tv.
Florin Manole. Sursa foto: Facebook/Petre Florin Manole
Acesta nu a anunțat dacă viitorul proiect va păstra prevederile ultimei variante discutate în acest an sau dacă vor fi propuse modificări ale grilelor salariale, sporurilor și mecanismelor de calcul.
Noua lege trebuie elaborată împreună cu profesioniștii din sistemul public
Florin Manole susține că viitoarele reguli de salarizare trebuie construite cu participarea angajaților care cunosc problemele și particularitățile fiecărui domeniu. Potrivit acestuia, consultarea specialiștilor este necesară pentru elaborarea unui document care să țină cont de situațiile existente în sistemele publice.
„Dar ce pot să spun cu certitudine despre o nouă lege a salarizării este că ea trebuie făcută împreună cu cei care lucrează în sănătate, educație, ordine publică și așa mai departe. Adică cu acei profesioniști care știu cel mai bine tot hățișul legislativ din domeniile lor. Dar da, va trebui să avem o nouă lege a salarizării”, a afirmat acesta.
Deocamdată, propunerea social-democratului nu include un calendar de adoptare, majorări salariale concrete sau o dată de la care noile reguli ar putea intra în vigoare.
Instanța a suspendat procedura de elaborare a proiectului
Noua lege a salarizării a provocat controverse în acest an, în special din cauza modului în care au fost consultate organizațiile sindicale și categoriile profesionale vizate.
Pe 21 iulie 2026, Curtea de Apel București a admis cererea Federației Sanitas și a suspendat procedura referitoare la proiectul publicat pe site-ul Ministerului Muncii la 17 iulie. Măsura urma să rămână în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului în care sindicatul a solicitat anularea procedurii de elaborare.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat atunci că instituția va contesta soluția din motive procedurale, invocând lipsa citării. Ministerul a susținut că hotărârea nu împiedica discuțiile cu sindicatele și continuarea activității tehnice necesare pregătirii unei eventuale inițiative legislative.
Valoarea de referință a salariilor a provocat dispute
Unul dintre principalele puncte de conflict a fost valoarea de referință utilizată pentru calcularea salariilor de bază. În variantele discutate succesiv, aceasta a fost modificată de la 4.325 de lei în forma prezentată anterior de Florin Manole la 4.100 de lei în proiectul din iulie și, ulterior, la 4.000 de lei în varianta discutată la Cotroceni în august.
Proiectul prevedea o grilă cu 12 grade salariale și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Salariul de bază urma să fie calculat prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință.
Documentul includea și plafonarea la 20% a sumei sporurilor și a altor beneficii, calculată la nivelul ordonatorului principal de credite, cu excepțiile prevăzute de proiect. Pentru angajații ale căror venituri rezultate din noua grilă ar fi fost mai mici decât cele aflate în plată, era prevăzut un mecanism tranzitoriu de păstrare a diferenței salariale.
Sindicatele au contestat grilele și limitarea sporurilor
Sindicatul Național Forța Legii a respins varianta prezentată în august și a anunțat proteste, precum și posibilitatea declanșării procedurilor pentru grevă generală.
Reprezentanții organizației au criticat valoarea de referință, plafonarea sporurilor și mecanismul de protejare a veniturilor. Sindicaliștii au susținut că păstrarea salariilor nominale pentru angajații aflați peste nivelurile noii grile ar putea bloca majorările pentru o perioadă îndelungată.
În condițiile inflației, organizația a atras atenția că înghețarea veniturilor ar putea duce la scăderea puterii de cumpărare, chiar dacă salariile nu ar fi reduse direct.
Guvernul a susținut, în schimb, că veniturile aflate în plată nu vor fi diminuate.
Nemulțumiri au venit și din educație. Federațiile sindicale din acest sector au cerut respingerea proiectului, invocând nerespectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023. Printre problemele semnalate s-au numărat și diferențele dintre principiile anunțate pentru salarizarea debutanților și grilele propuse ulterior.
Recomandările noastre
