Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis vineri clarificări referitoare la două proiecte de lege transmise Parlamentului de către Guvern. Oficialii au explicat falsitatea afirmațiile conform cărora forțele armate române și străine ar putea utiliza muniție de război împotriva populației civile în contextul protestelor.

MApN: „Aceste dezinformări, care au rolul de a întreține o stare de incertitudine”

MApN a clarificat două proiecte de lege, informând despre știrile false răspândite pe rețelele de socializare. De asemenea, MApN a respins ideile potrivit cărora posibilitatea transferului de autoritate către un comandant străin ar reprezenta o renunțare la suveranitatea națională.

„Încă de la publicarea formei inițiale a fiecăruia dintre cele două proiecte, în spațiul public au apărut o serie de informații false, manipulări și exagerări bazate pe scoaterea din context, care au fost reluate recent, în urma anunțului de trimitere a proiectelor către Parlamentul României, pentru dezbatere și adoptare.

Aceste dezinformări, care au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendințelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susținute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO”, transmite MApN.

Proiectul de lege prevede că, în timpul misiunilor și operațiilor militare care s-ar putea desfășura pe teritoriul României, comandanții desemnați vor exercita comanda operațională asupra efectivelor române și străine participante, exclusiv pe durata acestor misiuni. Conducerea poate fi asigurată de comandanți români (art. 7, alin. 1) sau străini (art. 7, alin. 2)

„Acest concept, care este utilizat în mod uzual, în cadrul NATO, în desfășurarea operațiilor sau misiunilor în cadru aliat sau de coaliție, este definit în proiectul de lege drept o acțiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii și controlului asupra unor forțe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forțelor aliate sau autoritățile militare ale statelor participante la o coaliție pe teritoriul statului român către șeful Statului Major al Apărării sau, după caz, de către acesta unui comandant aliat sau de coaliție, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte (art. 3, alin. 1, lit. d).”, se transmite în comiunicat.

Legea există de peste 13 ani

Crearea cadrului juridic care permite transferul de autoritate către un comandant străin „a generat o serie întreagă de interpretări alarmiste”, prezentând ideea drept o renunțare la suveranitatea națională „Într-o notă conspiraționistă, această procedură este prezentată ca fiind neconstituțională sau un act iresponsabil și chiar trădare a țării și a intereselor naționale (!)”

De asemenea, MApN a clarificat că această procedură există în legislația țării de mai bine de 13 ani „ în Legea 121 din 2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român. La articolul 11, acest act normativ definește în mod similar transferul de autoritate către un comandant străin sau român, însă stabilește această procedură ca fiind aplicabilă doar în misiuni și operații multinaționale desfășurate în afara teritoriului României.

Precizări făcute de cei de la MApN

Această limitare geografică era justificată de realitățile mediului de securitate ale vremurilor la care a fost adoptată legea, care făceau ca amenințările și pericolele să se manifeste în teatrele de operații. Din păcate, războiul de agresiune al Rusiei declanșat în 2022 a adus aceste amenințări la frontierele NATO și la granița României cu Ucraina. De aceea, pentru adaptarea la noile realități, este necesar un cadru juridic prin care să se poată asigura principiul comenzii unice pentru un comandant român sau aliat, în orice situație în care s-ar planifica și executa operații sau misiuni militare pe teritoriul național, în care să fie angrenate atât efective ale Armatei României, cât și ale armatelor aliate”.

Astfel, indiferent dacă comanda este exercitată de un comandant român sau străin, integritatea fiecărei țări implicate este protejată.

De asemenea, transferul operațional către un comandant străin nu vizează întreaga Armată a României, ci doar acele efective desemnate să participe la misiunea sau operația pe care acesta o va comanda.

„Proiectul legislativ înaintat Parlamentului, prevede în mod expres, la art. 3 alin (2), că „misiunile și operațiile militare se execută de către forțele armate în mod exclusiv/sau cu participarea forțelor armate străine, cu respectarea legislației României, a tratatelor internaționale, acordurilor bilaterale și multilaterale și a înțelegerilor tehnice încheiate cu forțele armate străine”, arată MApN.

Protejarea spațiului aerian național

Una dintre propunerile legislative este Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național, care stabilește un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național.

Această măsura vine în urma nivelului de securitate actual. Din cauza războiului ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, țara cu care România împarte granița, trebuie extinsă sfera riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian național și siguranței aeronautice, a vieții și sănătății persoanelor și a patrimoniului.

Astfel, acest act normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru verificarea spațiului aerian național. De asemenea, va stabili autoritățile și instituțiile care au competente în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național, folosindu-se de aeronave, de sisteme de aeronave fără pilot la bord, precum drone.

Prin urmare, aceste legi au scopul asigurării unei eficiențe sporite a spațiului aerian național, ceea ce va contribui la creșterea siguranței și securității aviației.

MApN clarifică condițiile în care efectivele militare participante pot face uz de muniție

Un alt zvon explicat de MApN este despre „art. 6 alin. (1), prin care, „pe durata participării la misiuni și operații militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate”.

MApN susține că această știre este falsă fiind portretizată ca o „autorizare acordată forțelor armate române și străine de a folosi muniția de război împotriva populației civile participante la proteste”. Prin aceste afirmații false, se încearcă inducerea unui „climat de de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale”.

MApN clarifică condițiile în care efectivele militare participante pot face uz de muniție de război, fiind în acord cu legislația României și cu regulile de angajare, care sunt fondate pe temeiuri legale, politice și militare.

Lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, al doilea proiect, urmărește crearea cadrului juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului român, care au scopul protejării românilor.

Până acum, actul normativ nu acoperea nevoile noilor realități rezultate în urma războilui din Ucraina, țara cu care România se învecinează, și care creează riscuri de securitate pentru România și pentru Alianța Nord Atlantică. Astfel, noul proiect de lege reprezintă o completare a normelor în vigoare, reprezentând o măsură în cazul în care conflicul de la graniță crește.

Prin acest proiect se dorește să ofere baza legală pentru luarea în mod oportun și eficient de măsuri de prevenire și descurajare a riscurilor și amenințărilor în cazul situațiilor de criză.

În primăvara anului 2025 vor exista 9.000 pe teritoriul țării

NATO a activat, pentru prima dată în istorie, planurile regionale de apărare pentru țările aliate de pe flancul estic, state care sunt cele mai expuse riscurilor și amenințărilor generate de această situație, ca urmare a declanșării războiului de agresiune împotriva Ucrainei de către Federația Rusă.

Efectivele militare ale țărilor NATO dislocate pe teritoriul României au fost sporite, începând cu anul 2022, fiind în prezent de aproximativ 5.000 de militari din Statele Unite, Franța, Spania, Portugalia, Polonia, Belgia, Marea Britanie, Țările de Jos, Italia, Norvegia, Bulgaria, Turcia, Luxemburg, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și Ungaria.

Este estimat ca numărul soldaților să se apropie de 9.000 pentru anul 2025, când când se va desfășura pe teritoriul național un exercițiu important, în care Franța va disloca disloca în România, așa cum a anunțat deja, efectivele unei brigăzi.

Astfel, se impune un cadru de cooperare între forțele aliate care sunt dislocate pe teritoriul național și Armata României, un cadru juridic adaptat, în mod realist și eficient, la noua realitate operațională.