Noi reguli pentru sănătatea mintală a angajaților. Companiile ar putea fi obligate să evalueze zilnic nivelul de stres și volumul de muncă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Parlamentului European a solicitat oficial Comisiei Europene elaborarea unui proiect de lege dedicat gestionării riscurilor psihosociale în mediul profesional. Scopul acestei demers este crearea unui cadru unic de norme minime la nivelul tuturor statelor membre, menit să prevină sau să diminueze factorii care generează stres cronic, epuizare profesională și afecțiuni de natură psihică sau fizică în rândul salariaților, anună Mediafax.

Noi reguli pentru sănătatea mintală a angajaților. Companiile ar putea fi obligate să evalueze zilnic nivelul de stres și volumul de muncă

Membrii Parlamentului European susțin introducerea unor obligații legale ferme pentru companii, astfel încât toți lucrătorii să beneficieze de condiții de muncă sigure, corecte și lipsite de pericole pentru sănătate. De asemenea, inițiativa prevede încadrarea explicită a pericolelor psihosociale de la locul de muncă în categoria factorilor declanșatori de boli profesionale.

Proiectul de inițiativă a primit undă verde în comisia parlamentară de profil, înregistrând 41 de voturi favorabile, 12 împotrivă și patru abțineri.

Evaluarea periodică a stresului și analiza restructurărilor

Una dintre modificările majore prevăzute în document este legată de obligația angajatorilor de a monitoriza periodic nivelul de risc psihosocial. Firmele vor fi nevoite să evalueze îndeaproape indicatori precum volumul ridicat de sarcini sau ritmul intens de lucru și să pună în aplicare planuri concrete de intervenție pentru atenuarea acestor probleme.

Aceste verificări vor deveni obligatorii și înaintea oricăror procese majore de reorganizare sau restructurare a activității. Regula se aplică și în cazurile în care se introduc scheme de telemuncă, platforme automatizate de decizie sau instrumente tehnologice de supraveghere a personalului.

Dreptul la deconectare și limite pentru inteligența artificială

Eurodeputații avertizează că folosirea algoritmilor și a instrumentelor digitale nu trebuie să ducă la supravegherea abuzivă sau la suprasolicitarea angajaților, subliniind importanța menținerii unui control uman permanent asupra acestor sisteme. Textul reconfirmă totodată necesitatea garantării dreptului angajaților de a se deconecta de la sarcinile de serviciu în afara programului.

În paralel, viitoarea legislație va impune companiilor să stabilească proceduri clare pentru combaterea hărțuirii, a violenței, a bullying-ului și a oricăror forme de discriminare care afectează demnitatea ori sănătatea salariaților. Sunt vizate instrumente de detectare timpurie a abuzurilor, protocoale specifice de prevenție și mecanisme de suport rapid pentru persoanele afectate.

Sprijin la revenirea la muncă și impactul economic al depresiei

Proiectul aduce măsuri speciale și pentru angajații care au trecut prin perioade de concediu medical cauzate de probleme psihosociale. Aceștia vor trebui să beneficieze de un plan individual de reintegrare treptată la locul de muncă, ce poate include adaptarea numărului de ore, reconfigurarea responsabilităților sau reducerea încărcării zilnice.

Propunerea legislativă vine pe fondul unor statistici îngrijorătoare publicate de Organizația Internațională a Muncii, care arată că peste 840.000 de persoane își pierd viața în fiecare an din cauza afecțiunilor generate de riscurile psihosociale.

Raportoarea Estelle Ceulemans susține că burnout-ul, depresia, stresul și hărțuirea sunt probleme în creștere în Europa, amplificate inclusiv de utilizarea tot mai intensă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă. Potrivit acesteia, depresia asociată muncii generează costuri estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană.

Care sunt pașii următori pentru adoptarea legii

Textul votat în comisie nu reprezintă încă o legislație aplicabilă. Parlamentul European urmează să supună proiectul la vot în plen în cadrul primei sesiuni din luna octombrie.

În cazul în care plenul va valida solicitarea, Comisia Europeană va avea la dispoziție un termen de trei luni pentru a prezenta măsurile pe care intenționează să le adopte sau pentru a furniza o explicație oficială în cazul în care refuză să înainteze o propunere legislativă în sensul cerut de eurodeputați.