Noi negocieri pentru pacea din Ucraina. Witkoff și Kushner, întâlnire cu Umerov la Miami

Trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, împreună cu ginerele său, Jared Kushner, se vor întâlni joi, la Miami, cu negociatorul ucrainean Rustem Umerov. Întâlnirea dintre Witkoff, Kushner și Umerov are loc după discuțiile de la Moscova cu Vladimir Putin, care nu au condus la un acord de pace. Casa Albă a confirmat că întâlnirea va avea loc, potrivit BBC.

Continuă negocierile pentru pacea din Ucraina. Contextul discuțiilor de la Moscova

Întâlnirea din Florida vine după discuțiile tensionate de la Moscova. Witkoff a stat aproape cinci ore la masa negocierilor cu președintele Vladimir Putin. Kremlinul a transmis că nu s-a ajuns la niciun compromis.

De asemenea, Trump a declarat că discuțiile au fost „destul de bune”, însă a subliniat că ar fi prea devreme pentru a trage concluziile.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybhia, a cerut Rusiei să înceteze „vărsarea de sânge” și l-a acuzat pe Putin că „pierde timpul lumii întregi”. În paralel, președintele Zelenski a confirmat că va avea loc o nouă rundă de negocieri și a adăugat că există „o șansă reală de a opri războiul”. În viziunea liderului ucrainean, aceste discuții trebuie însoțite de presiune asupra Moscovei.

Bolojan, despre controversele privind veteranii: Lucrurile sunt total dezechilibrate

De ce s-au rupt de Casa Regală Harry și Meghan. Momentul de cotitură, dezvăluit de fostul majordom

Steve Witkoff. Sursa foto: Facebook

Punctele sensibile ale negocierilor

Kremlinul a transmis că unele propuneri lansate de SUA sunt „acceptabile”, în timp ce altele au fost criticate de Putin. Cele mai sensibile teme sunt legate statutul teritoriilor ocupate de Rusia și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Kievul consideră că aderarea la NATO ar fi cea mai eficientă protecție împotriva agresiunii ruse, însă Rusia respinge ferm această idee. Și Trump a semnalat că nu susține integrarea Ucrainei în alianță. Moscova a transmis că acest subiect a fost unul central în discuțiile cu oficialii americani.

Plan pentru pacea din Ucraina. Forța militară, folosită ca instrument diplomatic

Consilierul rus Iuri Ușakov a sugerat că avantajele militare recente au întărit poziția Moscovei. Putin a fost filmat într-un punct de comandă militar, unde a primit rapoarte despre cucerirea orașului Pokrovsk. Luptele din zonă continuă, iar orașul nu este controlat integral de ruși.

Totuși, Rusia a avansat semnificativ în ultimele săptămâni, iar analizele ISW arată că trupele lui Putin au ocupat în noiembrie aproximativ 701 km pătrați. În prezent, acestea controlează 19,3% din teritoriul ucrainean, potrivit sursei.

Răcirea relațiilor dintre Moscova și Europa

În timp ce dialogul SUA–Rusia a prins contur, relațiile dintre Moscova și Europa se deteriorează tot mai mult. Putin a acuzat statele europene că împiedică procesul de pace și că sabotează relațiile dintre Rusia și SUA. Liderul de la Kremlin a declarat că nu dorește un conflict cu Europa, însă a dat asigurări că este „pregătit pentru război”.

Miniștrii de externe s-au reunit la Bruxelles, iar secretarul general Mark Rutte a salutat inițiativa de a continua discuțiile de pace. Totuși, el a subliniat că Ucraina trebuie să rămână suficient de puternică pentru a-și putea apăra teritoriul. În paralel, Uniunea Europeană a decis să renunțe treptat la importurile de gaz din Rusia până la sfârșitul lui 2027. Aceasta include interzicerea contractelor pe termen lung pentru gazul rusesc și pentru gazul lichefiat (LNG). Ursula von der Leyen a caracterizat decizia drept „o nouă eră” pentru securitatea energetică a Europei.

În ceea ce privește sprijinul financiar pentru Ucraina, Comisia Europeană propune strângerea a 90 de miliarde de euro pentru a acoperi cheltuielile militare și serviciile publice de bază. Fondurile ar urma să fie garantate, parțial, prin activele rusești înghețate la Bruxelles, dar Belgia și Banca Centrală Europeană au exprimat rezerve privind acest mecanism. Ucraina susține propunerea, iar premierul Yulia Svyrydenko a afirmat că suma ar acoperi aproximativ două treimi din necesarul țării pentru următorii doi ani.

Apelul ONU privind copiii deportați

La New York, 91 de state au cerut Rusiei să returneze imediat copiii ucraineni deportați. Kyiv spune că peste 19.000 de copii au fost duși cu forța în Rusia. Marea Britanie estimează că 6.000 dintre ei au ajuns în tabere de „reeducare”. Curtea Penală Internațională a emis în 2023 un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru aceste practici. Kremlinul respinge acuzațiile.