Conform documentelor, în data de 07.05.2021, procurorul militar ce instrumentează dosarul s-a sesizat din oficiu şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prev. de art. 326 Cod penal, întrucât respectivele titluri de stat nu se regăsesc în declaraţia de avere a inculpatului.

Procurorul de caz a apreciat că, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 176/2010, fapta persoanei care, cu intenţie, depune declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte conform Codului penal. În opinia acuzatorului, existenţa acestei din urmă fapte, ce nu are legătură directă cu infracţiunea pentru care a fost arestat inculpatul (infracţiunea de delapidare, faptă prev. şi ped. de art. 295 alin. (1) din Codul penal) tinde să demonstreze că fostul nr. 2 în serviciul de informații al Armatei are un respect minim pentru legea penală, scrie justnews.ro.

Acuzații de fals și uz de fals

În opinia procurorului militar, toate aceste elemente prefigurează o multitudine de infracţiuni săvârşite de inculpat, la o primă vedere de mai mică importanţă decât infracţiunea pentru care a fost arestat, cea de delapidare. Astfel, în legătură cu acest dosar, prin ordonanţa nr. 1 l/P/2021 din 24.03.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:

fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. şi ped. de art. 320 alin. (1) şi (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;
fals intelectual, faptă prev. şi ped. de art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;
uz de fals, faptă prev. şi ped. de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.

Este vorba de 4 (patru) noi acte materiale care intră în competenţa infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 şi 2 Cod penal şi uz de fals prev. de art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal. Acuzarea susține că, din aceleaşi fonduri destinate situaţiilor de criză sau război (în sumă totală de 1.267.146,61 dolari), inculpatul ar fi efectuat mai multe depozite la aceeaşi bancă (BCR), fără a avea acceptul CSAT sau al șefului DGIA (Marian Hapău), utilizând acelaşi procedeu fraudulos, respectiv falsificarea semnăturii directorului general prin aplicarea unei ştampile cu această semnătură pe mai multe documente şi pe care ulterior le-a prezentat unităţii bancare.

Principala acuzație, delapidarea

Investigația în acest caz a pornit în data de 11 martie 2021, când șeful Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) și-a dat seama că lipsesc dintr-un cont bancar 181.264 dolari și a informat Parchetul Militar despre acest caz. După cum se arată în documentele depuse la dosar, contul a fost creat în 2004, din acesta putându-se angaja sume de bani în situații de criză și război.

După demararea cercetărilor, procurorii militari au descoperit că, în data de 27 noiembrie 2018, suma a fost retrasă cash de către locţiitorul directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, generalul Gherghe Iulian Cristian. El a folosit banii în vederea achiziţionării în interes personal a unui teren şi a unui imobil în localitatea Corbeanca. Suma retrasă era de 179.470 USD, pentru care s-a perceput un comision bancar de 1.794,70 USD.

La sfîrșitul lui martie 2021, când s-a dispus pentru prima dată arestarea preventivă a inculpatului gl.mr.rez. Gherghe Iulian Cristian pentru o durată de 30 de zile, instanţa a constatat că doar hazardul şi bunul simţ al dezvoltatorilor imobiliari din zona Corbeanca, ce nu au cerut un preţ exorbitant pe terenul şi materialele de construcţii vândute inculpatului, au făcut ca inculpatul să sustragă doar 179.470 USD din banii Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, fiindcă în mod evident folosind acelaşi mod de operare, el ar fi putut goli întregul cont de 1.267.146,61 USD, destinat situaţiilor de criză şi război.

Ce semne de întrebare au procurorii militari

Potrivit procurilor militari, declaraţiile martorilor audiaţi în acest dosar vin să adâncească şi mai mult misterul contului DGIA din care inculpatul este acuzat că a sustras bani, persoanele audiate jonglând cu termenul de „fonduri operative”, dar care de fapt nu ar fi avut legătură cu un fond operativ. Martorii audiați au făcut trimiteri generale la Legea nr. 31/1991, în condițiile în care nu exista nici un indiciu că CSAT ar fi ştiut de aceste fonduri. Pentru procurorii militari este de asemenea neclar dacă ministrul apărării, Nicolae Ciucă, a fost informat despre existenţa acestui cont până la momentul descoperirii presupusei fapte a inculpatului şi cine avea atribuţii să controleze persoanele cu împuterniciri pe contul respectiv, deoarece, după cum se prefigurează situaţia juridică în acest moment, cele două persoane care aveau drept de semnătură pentru acel cont, șeful DGIA și locțiitorul său, nu erau controlate de nimeni cu privire la modul în care era gestionat acel cont.

În opinia reprezentanților Parchetului Militar, faptul că inculpatul ştia că putea face orice cu banii din acel cont fără a avea riscul de a fi controlat, reprezintă o vulnerabilitate sistemică a DGIA pe care inculpatul a ascuns-o față de ministrul apărării şi CSAT şi pe care nu a evitat să o speculeze în favoarea sa. În opinia acuzatorilor, acest element denotă o periculozitate deosebită şi un argument în plus pentru menţinea în stare de arest a fostului director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA). Fapt care s-a și întâmplat la data de 27 mai, când judecătorii instanței supreme au respins contestația formulată de general-maior (r) Gherghe Iulian Cristian și au decis ca acesta să rămână în arest până la 24 iunie 2021, inclusiv.