Nicuşor Dan a sesizat CCR privind legea guvernanței corporative a întreprinderilor publice

Nicușor Dan. Sursă foto: Presidency.ro

Președintele Nicuşor Dan a trimis o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României privind legea care modifică guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, arătând că actul normativ „contravine principiului legalităţii, principiului bicameralismului, precum şi principiului vizând protejarea intereselor naţionale în activitatea economică”.

Nicuşor Dan a sesizat CCR privind legea guvernanței corporative a întreprinderilor publice

Sesizarea vizează Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023 și alte dispoziții abrogate. Prin actul normativ supus controlului de constituționalitate este aprobată OUG nr. 22/2025, care aduce modificări legate de modul de ocupare a funcțiilor în organele de conducere și de funcționarea consiliilor de administrație din cadrul companiilor de stat.

Președintele arată că modul în care a fost adoptată legea ridică probleme de constituționalitate, în special în ceea ce privește principiul bicameralismului.

„Urmărind parcursul legislativ al actului normativ adoptat, se poate constata că toate modificările şi completările adoptate de Senat au fost eliminate la Camera Deputaţilor, iar la Senat nu a fost discutat conţinutul normativ al punctului 71 introdus la Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională, aspecte de natură a încălca principiul bicameralismului”, menţionează şeful statului în sesizare.

Vremea se răcește brusc în toată țara. Meteologii anunță ploi și chiar ninsori

Celebrități care au intrat în familii regale. Povești de dragoste, atenție mediatică și controverse

De asemenea, acesta a maiprecizat în sesizare că procedura a fost viciată prin introducerea unor prevederi direct la Camera Deputaților, fără ca acestea să fi fost analizate în forma inițială de Senat, ceea ce a modificat conținutul juridic și configurația legii.

Riscuri privind cheltuirea banului public

În sesizare este analizată și modificarea articolului 8 alin. (9) din OUG nr. 109/2011, care reglementează beneficiile acordate administratorilor întreprinderilor publice.

Forma actuală prevede: „Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remuneraţie şi va fi menţionată în contractul de mandat în cuantumul şi limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară.

”În contractul de mandat vor fi menţionate şi alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiţia ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depăşească valoarea a două indemnizaţii fixe brute lunare”.

Nicușor Dan susține că pot apărea extinderi necontrolate ale beneficiilor

Președintele arată că eliminarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna” poate duce la extinderea necontrolată a beneficiilor.

”Considerăm că prin înlăturarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna” se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul şi limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecinţa evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice. Agenţia nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la „reprezentare”, „transport” sau „diurnă”. Orice plată către administrator care nu este indemnizaţie de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizaţii fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influenţa auditul şi controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, care prevăd că „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară””, explică Nicuşor Dan.

În finalul sesizării, președintele solicită Curții Constituționale să admită obiecția de neconstituționalitate și să constate că legea este neconstituțională în ansamblu.

”În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi pentru abrogarea unor dispoziţii din acte normative este neconstituţională, în ansamblul său”, cere preşedintele în finalul sesizării.

Care sunt principalele schimbări ale legii guvernanței corporative a întreprinderilor publice

Noile reguli introduc criterii mai stricte de selecție pentru funcțiile de conducere și elimină situațiile de incompatibilitate, în special cele legate de conflictele de interese. Astfel, membrii comisiilor nu mai pot avea relații de subordonare sau coordonare cu candidații, iar dacă apar astfel de situații, aceștia trebuie înlocuiți.

Un alt element esențial vizează creșterea nivelului de profesionalizare. Pentru funcțiile de conducere din cadrul AMEPIP și pentru membrii consiliilor de administrație sau supraveghere, devine obligatorie absolvirea studiilor superioare și existența unei experiențe relevante în domenii precum economic, juridic sau managerial. În cazul conducerii AMEPIP, sunt impuse inclusiv cerințe clare de experiență, de minimum 10 ani, dintre care o mare parte în poziții de conducere.

Ordonanța introduce și reguli mai stricte privind incompatibilitățile. Membrii consiliilor de administrație nu mai pot fi simultan și salariați ai aceleiași companii publice, iar dacă sunt desemnați din rândul angajaților, contractul de muncă va fi suspendat pe durata mandatului. Totodată, sunt introduse reguli privind echilibrul de gen, astfel încât, în anumite condiții, candidații din genul subreprezentat să aibă prioritate, iar cel puțin o treime din membrii consiliilor să provină din acest grup.

În ceea ce privește performanța managerială, sistemul de remunerare este modificat. Veniturile directorilor și ale membrilor din conducere vor include o componentă fixă și una variabilă, direct legată de rezultatele obținute și de indicatorii de performanță stabiliți prin contract. Acești indicatori vor fi evaluați periodic, iar companiile vor fi obligate să publice rapoarte trimestriale privind îndeplinirea lor.

Nu în ultimul rând, sunt introduse termene clare și mecanisme de control mai stricte. Procedurile de selecție trebuie finalizate în maximum 150 de zile, iar AMEPIP va avea un rol activ în avizarea acestora și în monitorizarea companiilor, inclusiv prin publicarea rezultatelor. Modificările au fost adoptate și pentru a respecta angajamentele din PNRR, România riscând pierderea unor fonduri importante dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite.