Social
Niciun candidat nu a promovat concursul pentru conducerea agenției care construiește spitale regionale
Spital regional Craiova. Sursă foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Procesul de recrutare pentru conducerea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), instituția responsabilă pentru construirea spitalelor regionale finanțate prin PNRR, a generat controverse majore după ce niciunul dintre candidați nu a întrunit punctajul minim necesar pentru a fi declarat admis.
Rezultatele finale, obținute după soluționarea contestațiilor, au arătat o scădere drastică a notelor, ceea ce a condus la respingerea tuturor celor patru participanți la concurs, doi pentru funcția de președinte și doi pentru vicepreședinte.
Rezultatele concursului și impactul administrativ
Potrivit datelor oficiale, punctajele obținute la proba interviului și la prezentarea proiectului de management au fost cu mult sub pragul de admitere de 70 de puncte. Inițial, un candidat la funcția de președinte obținuse 65 de puncte, iar altul 38 de puncte, în timp ce candidații pentru poziția de vicepreședinte primiseră 59, respectiv 57 de puncte.
Ulterior, comisia de contestație a diminuat punctajele în mod semnificativ, ajungându-se la o notă maximă finală de 4,1, iar trei dintre candidați au primit note sub 3 din 10, ceea ce a generat un vid de conducere la nivelul instituției.
După reevaluare, candidatul la funcția de președinte care avusese 65 de puncte a fost retrogradat la 41,08, iar cel care obținuse 38 de puncte a ajuns la 20,39.
În cazul funcției de vicepreședinte, punctajele au scăzut de la 59 la 21,36 și de la 57 la 27,08. Astfel, toți candidații au fost declarați respinși, ceea ce a ridicat întrebări legate de procedura de evaluare, de comisiile implicate și de impactul pe termen scurt asupra implementării proiectelor vitale pentru sistemul sanitar românesc.
Candidații au răbufnit
Unul dintre candidații pentru funcția de președinte al ANDIS a fost Simona Irina Cojocaru, director în cadrul Direcției Implementare Proiecte a agenției. Aceasta a intrat recent în instituție, după ce a activat la RAJA Constanța, iar rezultatul obținut la concurs a generat reacții interne.
„Nu cunosc cum m-au evaluat. Consider rezultatul în totală neconcordanță cu pregătirea și experiența mea profesională. Ce e drept, în ceea ce privește activitatea ANDIS, evident, am o experiență mică. Nu am intrat în rândul celor de la ANDIS de foarte multă vreme, dar nu e nimic nou în ceea ce se întâmplă acolo. Experiență pe finanțări nerambursabile am destulă. Și aceasta e la fel ca celelalte, nu e nimic nou sub soare. Rezultatul e cel pe care îl cunoașteți și dumneavoastră”, a declarat aceasta pentru publicația Libertatea.
„Nu pot să răspund în numele comisiilor. Asta e decizia lor”, a continuat ea.
Cum a arătat concursul
În etapa inițială, au fost depuse dosare de candidatură pentru ambele funcții de conducere. După verificarea documentelor, au urmat probele de interviu și prezentarea proiectului de management, în urma cărora au fost acordate punctaje contestate ulterior.
În urma reevaluărilor, scorurile finale au fost reduse la aproape jumătate sau chiar mai mult, generând suspiciuni privind modul în care au fost soluționate contestațiile, în special în contextul diferențelor majore între evaluările inițiale și cele finale.
Vidul de conducere la ANDIS
Mandatele anterioare pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte au expirat la data de 20 octombrie 2025. În lipsa unui ordin al ministrului Sănătății pentru numirea unor persoane cu atribuții temporare, conducerea instituției a fost preluată de secretarul general, Florin Silitră, detașat de la Ministerul Mediului.
Surse din interiorul agenției, citate de aceeași publicație, susțin că „preluarea conducerii agenției de către Silitră, în lipsa unui ordin de ministru, s-a realizat ilegal”, fiind invocată „uzurparea funcției”.
Documente obținute din interior arată că mai multe acte oficiale au fost semnate cu mențiunea „pentru președinte”, fără o bază legală explicită în absența unui ordin al ministrului Sănătății.
Mihai Daniel Pavel. Sursă foto: andis.gov.ro
Cadrul legal invocat în dispută
Conform Ordonanței de Urgență nr. 76/2022, care reglementează înființarea și funcționarea ANDIS, în situația în care funcțiile de președinte și vicepreședinte devin simultan vacante, ministrul Sănătății este obligat să emită un ordin prin care să desemneze temporar persoane care să exercite atribuțiile de conducere pentru o perioadă limitată, de maximum șase luni, timp în care trebuie organizat un nou concurs.
„Ministrul Sănătății numește prin ordin persoanele care să îndeplinească cu caracter temporar atribuțiile președintelui ANDIS, respectiv ale vicepreședintelui, pentru o perioadă maximă de 6 luni, termen în care Ministerul Sănătății are obligația de a organiza concurs.”
Sursele interne indică faptul că, în lipsa acestui ordin, nu există fundament legal pentru ca secretarul general să preia atribuțiile de președinte. În plus, aceleași surse argumentează că prevederile Codului Administrativ, care permit preluarea atribuțiilor de conducere de către secretarul general în caz de vacanță la nivelul unui minister, nu se aplică în acest caz, deoarece există o lege specială care impune o procedură distinctă.
„În dreptul administrativ legea specială, ordonanța privind înființarea, organizarea și funcționarea ANDIS în acest caz, are prioritate în fața normelor generale (Codul Administrativ).”
Efectele administrative ale lipsei de numire oficială
Surse din agenție au explicat că orice act semnat de secretarul general în numele președintelui ar putea fi contestat ulterior, deoarece ar fi emis „fără competență materială”,
O altă sursă din instituție a adăugat că „actele semnate de secretarul general «pentru președinte», în lipsa unui ordin de ministru care să îl numească, ar putea fi lovite de nulitate pentru lipsa competenței materiale și funcționale.”
Explicațiile secretarului general Florin Silitră
Contactat pentru un punct de vedere, secretarul general Florin Silitră a respins acuzațiile care i se aduc, afirmând că acțiunile sale se încadrează în cadrul legal și că instituția nu poate fi blocată în lipsa unei conduceri oficiale.
„Aspecte care sunt deja hărțuire, în afara Codului Administrativ. Nu vreau să intru în niciun conflict, în nicio relație de confruntare. Fiecare face cum consideră. Mergem în continuare. Nu mă deranjează. Noi punem la dosar și am dreptul să mă apăr în instanță.”
Silitră a explicat că își exercită atribuțiile în calitate de funcționar public de rang înalt, susținând necesitatea asigurării continuității activității instituției: „Noi nu suntem pe persoană fizică aici. Suntem funcționari publici care avem obligația de a respecta cadrul legislativ incident care permite așa ceva. (…) Eu sunt convins că domnul ministru știe exact în timp real ce se întâmplă și va numi cât mai curând posibil noul președinte.”
El a adăugat, făcând referire la situația de interimat: „Domniile lor au dat un examen, nu au luat examenul, ce face instituția? Moare de la sine? Nu mai funcționează? Ce se întâmplă când ordonatorul de credite nu este numit prin ordin? Nu se achită facturi?”
Potrivit unor surse citate, fostul președinte al ANDIS, Mihai Daniel Pavel, ar fi renunțat la candidatura pentru funcția de președinte în ultimul moment, optând să participe la concursul pentru funcția de vicepreședinte. Această schimbare de strategie a ridicat întrebări privind posibile influențe sau strategii interne, însă nu au fost furnizate explicații oficiale.
Explicații juridice prezentate de specialiști
Situația de la ANDIS a fost analizată de experți în drept administrativ, care au evidențiat că legea specială prevalează în fața normelor generale, însă doar în măsura în care cuprinde prevederi exprese de derogare.
„Tot atât de adevărat este și faptul că, pentru ca o lege specială să deroge de la legea generală, e nevoie ca această lege specială să cuprindă în conținutul ei o dispoziție expresă, care să spună, de pildă, ceva de genul «prin derogare de la…».”
El a explicat și situația în care ministrul nu intervine: „Dacă nu avem în legea specială o dispoziție expresă care se deroge de la codul administrativ, atunci acest cod administrativ completează în mod natural actul normativ special.”
Perspective juridice suplimentare
Un alt expert, profesorul de drept administrativ Anton Trăilescu, a precizat că aplicarea legii speciale este prioritară, însă acest lucru nu împiedică funcționarea instituției în lipsa unui președinte numit temporar prin ordin.
„E adevărat că trebuie asigurată continuitatea serviciului public, dar asta nu înseamnă că nu poate funcționa instituția respectivă dacă nu are numit șeful suprem. Agenția funcționează în continuare. Sunt alții care exercită atribuții de conducere pentru că președintele nu este singurul care are atribuții de conducere. În baza principiului continuității serviciului public nu se poate face o numire ilegală.”
Consecințele administrative ale concursului eșuat
Respingerea tuturor candidaților a generat o situație fără precedent pentru o instituție strategică a statului român, implicată direct în gestionarea investițiilor din sănătate. Vidul de conducere oficială a amplificat tensiunile interne și a ridicat probleme legate de responsabilitatea decizională, de legalitatea actelor semnate și de capacitatea de absorbție a fondurilor europene destinate spitalelor regionale.
