Lumea animalelor este una cu adevărat fascinantă, iar anumite particularități ale sale îi uimesc și în prezent pe cercetători. Cele mai rapide animale folosesc viteza pentru a supraviețui în sălbăticie, pentru a urmări prada rapidă sau pentru a fugi de cei care le vânează.

Astfel de animale se găsesc peste tot în lume, indiferent dacă aleargă pe uscat, înoată sau zboară.

Oamenii de știință trebuie adesea să se aventureze în habitatele naturale ale acestora pentru a afla cât de repede pot fugi. Și pentru că animalele nu aleargă, neapărat, cu viteza cea mai mare atunci când oamenii le evaluează, acestea pot fi chiar și mai rapide, scrie Live Science.

Unele dintre cele mai rapide animale din lume:

Struțul (Struthio camelus)

Struții sunt cele mai mari păsări de pe Pământ, dar nu zboară. Ei se folosesc de picioarele lungi și puternice pentru a alerga cu până la 70 km/h, în rafale scurte, potrivit specialiștilor grădinii zoologice din San Diego.

Au o înălțime de până la 2,7 metri. Pot acoperi între 3 și 5 m cu un singur pas.

5 Rock Stars Who Gave Up Fame

Aceste păsări își folosesc rapiditatea pentru a scăpa de pericol, inclusiv de prădători precum leii. Struții trăiesc în câmpiile și pădurile semiaride din Africa, inclusiv în țări precum Mauritania și Senegal din Africa de Vest, Somalia și Tanzania în Africa de Est sau Zimbabwe și Africa de Sud, în sudul Africii, potrivit African Wildlife Foundation.

Antilocapra americană (Pronghorns)

Antilocaprele americane (Pronghorns) sunt mamifere mici, cu copite, care trăiesc în America de Nord. Pot atinge viteze maxime de până la 97 km/h, potrivit revistei Barnyards & Backyards. Antilocaprele se află pe locul doi la cele rapide animale pe uscat. În America de Nord nu există prădători care să poată atinge această viteză, dar antilocapra a trăit alături de gheparzii americani, acum dispăruți, de care era nevoită să fugă pentru a supraviețui, potrivit US Fish & Wildlife Service. Antilocaprele din Wyoming ar putea acoperi o suprafață de 483 km în căutare de hrană, potrivit National Wildlife Federation.

Ghepardul (Acinonyx jubatus)

La olimpiadele cu animale, gheparzii ar domina cursele de sprint. Aceste feline mari sunt cele mai rapide animale terestre și pot să alerge cu o viteză maximă de 96 până la 112 km/h. O femelă ghepard de la grădina zoologică din Cincinnati, numită Sarah, a fost înregistrată parcurgând distanța de 100 de metri în 5,95 secunde, potrivit Live Science.

Cel mai rapid om din toate timpurile, campionul olimpic Usain Bolt, deține recordul mondial pentru că a parcurs aceeași distanță în 9,58 secunde. În timpul acestui sprint din 2009, el a atins o viteză maximă de 44,7 km/h, potrivit site-ului Jocurilor Olimpice.

Gheparzii trăiesc în nordul, estul și sudul Africii, cu o populație mică în Iran (Asia). Gheparzii au corpuri lungi, subțiri și picioare puternice pentru a putea atinge viteza maximă, scrie descoperă.ro..

Peștele cu velă (Istiophorus)

Acești pești sunt considerți de unii oameni de știință cei mai rapizi din ocean, fugind cu o viteză maximă de peste 110 km/h, conform Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice. Cu toate acestea, unii experți consideră că acești pești mari sunt de fapt mult mai înceți. Paolo Domenici, biolog la Institutul de Biofizică al Consiliului Național de Cercetare Italian, are îndoieli cu privire la peștele cu velă și la alte animale marine care înoată cu peste 100 km/h. El și colegii săi au folosit etichete și videoclipuri pentru a măsura frecvențele bătăilor cozii peștelui velă, echivalentul lungimile pasului, pentru a calcula cât de repede pot înota.

„Am ajuns să avem ceva în jur de 8-10 metri pe secundă (18 până la 22 mph, sau 29 până la 36 km/h), nu cu mult mai mare”, a spus Domenici, co-autor al unui studiu realizat 2016 și publicat în revista Biology Open, care susține că viteza maximă de înot pentru peștele velă este de doar 30 km/h.

Peștele spadă (Xiphias gladius)

Peștele-spadă este, de asemenea, concurent pentru titlul de cel mai rapid mamifer, cu o viteză maximă estimată la peste 100 km/h.

Un studiu din 2007 publicat în Journal of the Royal Society Interface sugerează că peste 62 km/h poate depăși cu mult limitele fizice ale oricărui pește sau cetaceu.

Porpoza Dall (Phocoenoides dalli)

Porpoizele Dall (Phocoenoides dalli) înoată cu o viteză de până la 54 km/h, conform Whale and Dolphin Conservation, o organizație caritabilă pentru animale sălbatice care se concentrează pe cetacee.

Porpoza Dall are corpul mai lung și ciocul alungit sau gurăși trăiește în apele reci ale Oceanului Pacific de Nord.

.Orcele (Orcinus orca), cei mai mari membri ai familiei delfinilor, pot, de asemenea, să atingă viteze de 54 km/ h în fața unei bărci.

Liliacul brazilian cu coada liberă (Tadarida brasiliensis)

Un studiu din 2016 publicat în revista Royal Society Open Science a înregistrat lilieci brazilieni cu coadă liberă care zboară cu până la 44,5 metri pe secundă sau 100 km/h. Studiul a urmărit liliecii de sex feminin care cântăreau în jur de 11-12 grame.

Liliecii brazilieni cu coadă liberă nu se găsesc doar în Brazilia. Aceștia trăiesc și în Argentina și Chile (America de Sud), până în America Centrală și în Statele Unite, inclusiv Oregon și Ohio, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

Acvila de munte (Aquila chrysaetos)

Acvila de munte se numără printre cele mai mari păsări din America de Nord. Habitatul ei se întinde pe emisfera nordică, inclusiv America de Nord, Europa, Africa și Asia.

Când își întinde aripile atinge mai mult de 220 de centimetri. Zboară rapid, în ciuda dimensiunilor mari. Viteza maximă este atinsă în timpul coborârii. Acvila de munte poate zbura cu 322 km/h atunci când coboară de la înălțimi mari, potrivit Cornell Lab of Ornithology, din cadrul Universitatea Cornell din New York.

Șoimul călător (Falco peregrinus)

Șoimul călător este cea mai rapidă pasăre din lume și poate atinge viteze de până la 354 km/h când zboară pentru a vâna alte păsări.

Viteza ei normală variază între 64 până la 97 km/h. Acest șoim poate fi găsit peste tot în lume și pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, potrivit National Wildlife Federation.