Bebeluș. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Europa se confruntă cu un declin al natalității, iar rata fertilității în UE a scăzut la 1,34 copii pe femeie în 2024. România, dar și alte state, încearcă să mențină echilibrul demografic, relatează capital.ro.
Natalitatea, în scădere în statele UE
Numărul copiilor născuți în Europa continuă să scadă, iar tendința afectează majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Datele Eurostat pentru 2024 arată că rata totală a fertilității în UE a coborât la 1,34 copii pe femeie, mult sub nivelul de înlocuire a populației, estimat la 2,1 copii.
Specialiștii atrag atenția că scăderea natalității reprezintă una dintre cele mai importante modificări demografice din ultimele șase decenii și reflectă schimbări profunde în comportamentul populației.
Ce arată datele oficiale Eurostat
În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, ceea ce corespunde unei rate brute a natalității de 7,9 la 1.000 de locuitori. Comparativ, rata era de 10,5 în 2000, 12,8 în 1985 și 16,4 în 1970. Cel mai mare număr de nașteri postbelice a fost consemnat în 1964, cu 6,8 milioane de copii.
Ulterior, numărul de nașteri a scăzut constant până la începutul anilor 2000, când s-a atins un minim de 4,36 milioane în 2002. Deși au existat creșteri temporare în anii următori, acestea nu au inversat trendul descendent.
Scăderea natalității este un fenomen global
Specialiștii subliniază că reducerea natalității nu este limitată la Europa, ci face parte dintr-un fenomen global. Tot mai multe țări din lume înregistrează rate ale fertilității sub nivelul necesar pentru menținerea populației.
Conform teoriei tranziției demografice, modificările socioeconomice și accesul mai larg la educație și metode contraceptive determină schimbări în comportamentul reproductiv. Pe măsură ce societățile devin mai urbanizate și mai orientate spre carieră, familiile aleg să aibă mai puțini copii și să amâne momentul primei nașteri.
Copil. Sursa foto: Arhiva EVZ
Diferențe semnificative între statele europene
În 2024, cele mai ridicate rate ale fertilității din Europa au fost în Muntenegru, cu 1,75 copii pe femeie, urmată de Bulgaria, Georgia, Albania și Serbia. Printre marile economii, Franța are o rată de 1,61, Regatul Unit 1,56, iar Germania ușor peste media UE, cu 1,36. În schimb, Spania și Italia înregistrează unele dintre cele mai scăzute valori, 1,10 și 1,18 copii pe femeie.
Țările nordice, considerate modele în politici familiale, au valori variate: Islanda și Danemarca depășesc 1,4, iar Finlanda se situează la 1,25. Irlanda, Belgia, Ungaria, Austria, Grecia și Polonia rămân sub pragul de înlocuire.
Situația natalității în România
România se confruntă și ea cu dificultăți în menținerea echilibrului demografic. În 2024, rata totală a fertilității a fost estimată la 1,39 copii pe femeie, în scădere față de anii anteriori. Deși vârsta medie la primul copil este mai mică decât în Europa de Vest, fenomenul amânării nașterilor devine vizibil.
Experții notează că deciziile privind întemeierea unei familii sunt influențate de mai mulți factori: costul locuințelor, stabilitatea veniturilor, posibilitatea de a concilia viața profesională cu cea familială și cheltuielile asociate creșterii unui copil.
Măsuri guvernamentale și impactul lor privind natalitatea în UE
Mai multe state europene au introdus politici pentru stimularea natalității, printre care alocații mai mari, facilități fiscale, servicii subvenționate pentru îngrijirea copiilor și concedii parentale extinse. Cu toate acestea, efectul acestor măsuri este dificil de cuantificat și adesea temporar.
Între 2014 și 2024, rata fertilității în Uniunea Europeană a scăzut de la 1,54 la 1,34 copii pe femeie. Specialiștii avertizează că perioadele scurte de analiză pot fi influențate de evenimente conjuncturale, precum pandemia sau crizele economice, care determină amânarea nașterilor fără a modifica numărul total de copii pe care o femeie îi va avea de-a lungul vieții.
