Muncă și vacanță în același loc. Cum se explică ascensiunea workation-ului

Workation devine noua tendință a angajaților români (sursă foto - Travel Daily Media)

Pe măsură ce telemunca și sistemul hibrid s-au extins în perioada post-pandemică, în rândul angajaților români a prins contur o tendință nouă, workationul. Conceptul, creat prin îmbinarea termenelor „work” și „vacation”, descrie situația în care cineva își exercită responsabilitățile profesionale de la distanță, însă dintr-un cadru neobișnuit pentru activitatea de birou, fie o plajă exotică, o cabană retrasă în munți sau un oraș din afara țării. Acest mod de lucru îi oferă angajatului șansa de a prelungi atmosfera unei călătorii, menținându-și în același timp ritmul și productivitatea.

Conceptul nu se rezumă la simpla telemuncă, care are loc, de obicei, de acasă, și nici la vacanțe clasice, care presupun deconectarea totală de responsabilitățile profesionale. „Practic, este o modalitate de a oferi sau prelungi experiența unei călătorii fără a epuiza zilele de concediu”, explică Simona Lăpușan, CEO & Founder Mirro și COO & Co-founder Zitec. Din perspectiva ei, workation combină avantajele muncii și ale călătoriei pentru că permite unei persoane să lucreze în timp ce se află într-un loc diferit, plăcut sau relaxant, fără să fie nevoită să folosească zilele de concediu.

Într-o vacanță clasică, un angajat se deconectează complet de muncă, ceea ce consumă zilele de concediu. În telemunca obișnuită, se lucrează de acasă sau de la birou, într-un mediu familiar. Și în workation se muncește „de la distanță”, dar dintr-un loc care ar fi fost altfel doar pentru relaxare sau vacanță.

Ideea centrală a workation este flexibilitatea. Angajații pot să lucreze dintr-un loc care le aduce satisfacție personală, dar, în același timp, le permite să rămână conectați la responsabilitățile lor profesionale. Spre deosebire de „munca în vacanță”, unde accentul cade pe recreere și relaxare și muncii i se acordă doar un rol secundar, workation prioritizează echilibrul, fără a compromite performanța. Flexibilitatea crește starea de bine, creativitatea și motivația.

Cine adoptă workation-ul și de ce

Fenomenul câștigă teren în România mai ales în rândul tinerilor profesioniști și al celor care lucrează în industrii digitale sau creative. „Dacă înainte de pandemie era un concept rezervat aproape exclusiv freelancerilor și nomazilor digitali, acum vedem o deschidere tot mai mare în rândul angajaților permanenți”, spune Lăpușan. Această schimbare reflectă și o evoluție a mentalității corporatiste, căci tot mai multe companii din IT, marketing sau consultanță permit și chiar încurajează acest model de muncă. Simona Lăpușan vorbește despre o schimbare de mentalitate în corporații și specifică faptul că flexibilitatea geografică devine tot mai normală, iar angajații pot combina munca cu experiențe de călătorie fără a fi nevoiți să fie freelanceri.

Conform Irinei Filip, fondatoarea Filip HR Consulting, în corporațiile din România adoptarea workation se face cu pași mici, dar companiile internaționale care au birouri în țara noastră aduc treptat practica în sfera de normalitate. „În corporații încă se mișcă mai lent, dar companiile internaționale cu birouri în România aduc trendul acesta din afară și îl integrează treptat, mai ales pe pozițiile unde contează mai mult rezultatele decât prezența fizică”. Ea oferă și un exemplu concret: „Noi am avut recent un proiect de recrutare unde, printre beneficiile jobului, angajatorul oferea inclusiv o lună dedicată de workation pe an, ceea ce mi s-a părut foarte fain”.

Infrastructura susține trendul

Dacă munca unui angajat poate fi evaluată după ce produce, nu după cât timp petrece la birou, atunci flexibilitatea de a lucra dintr-un alt loc devine mai ușor de acceptat. Modelul prezentat de Irina Filip arată cum se aplică acest lucru ȋn companii și cum se promovează, chiar din stadiul de recrutare. Firma respectivă combină atragerea de talente cu flexibilitatea, oferind o experiență care crește satisfacția angajatului și imaginea firmei ca angajator modern.

Sorin Faur, psiholog pentru performanță și expert HR, detaliază profilul celor care adoptă acest stil de lucru și vorbește în special despre tineri care nu ar avea încă obligații familiale și care pot să-și organizeze timpul mai flexibil. Ei își pot împărți luna de lucru astfel încât să petreacă perioade în diferite locații și să combine eficiența profesională cu schimbarea mediului .„Tinerii între 25 și 40 de ani sunt cei mai activi, mulți dintre ei fără obligații familiale, și își pot organiza programul astfel încât să lucreze două săptămâni dintr-un loc și alte două din altă locație. Freelancerii și antreprenorii digitali, precum și cei din marketing, design, content writing sau consultanță, sunt printre cei mai predispuși la workation, pentru că livrabilele lor sunt digitale și comunicarea se poate gestiona online”, a subliniat el.

O altă evoluție notabilă este infrastructura care susține trendul, de la pensiuni adaptate pentru remote work, rețele de coworking în zone rurale sau de litoral și până la inițiative locale care promovează „satele digitale”. Astfel, workation nu mai este doar un concept aspirațional sau „de lux”, ci devine o alegere concretă, susținută de servicii și facilități dedicate, care îl fac practic și accesibil.

Beneficii și impact 

Workation aduce avantaje semnificative, atât în plan personal, cât și profesional. Simona Lăpușan subliniază că „pe de o parte, workation-ul susține starea de bine, creativitatea și echilibrul viață-muncă. Pe de altă parte, angajații motivați și relaxați tind să fie mai productivi și mai implicați”. În esență, un angajat care lucrează de pe o plajă din Grecia sau dintr-o cabană la munte își crește nivelul de bunăstare și își reduce riscul de burnout.

Pe plan personal, schimbarea mediului de lucru, fie că e ȋn natură sau ȋntr-un oraș nou, aduce un plus de energie, relaxare și inspirație. Angajatul simte că nu mai este prins doar într-o rutină de birou sau de lucru de acasă, ceea ce îi îmbunătățește starea de bine și îi oferă un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. Iar confortul psihic și fizic se traduce în rezultate mai bune. Un angajat odihnit, motivat și creativ are mai puține șanse să ajungă la epuizare și, în schimb, are mai multă disponibilitate să fie productiv și implicat în sarcinile lui.

Echilibrul între viața profesională și cea personală

Irina Filip adaugă că principalele beneficii le consideră a fi satisfacția personală și starea de bine, care, indirect, pot stimula productivitatea. „Ești mai motivat, mai creativ și mai concentrat atunci când mediul înconjurător te inspiră. În plus, acest concept aduce un avantaj semnificativ în ceea ce privește echilibrul între viața profesională și cea personală, esențial pentru retenția angajaților”, a menționat specialista în HR.

Sorin Faur detaliază avantajele în plan personal și vorbește despre reducerea stresului și a epuizării profesionale prin schimbarea mediului, lucrul dintr-un loc plăcut care combate monotonia și riscul de burnout, creșterea satisfacției personale prin sentimentul de autonomie și control asupra propriului timp. În plan profesional, workation stimulează creativitatea și motivația, iar flexibilitatea oferită de decorul nou încurajează organizarea eficientă a timpului și implicarea în proiecte.

Chiar și provocările sunt gestionabile. Conexiunea slabă la internet, distragerile sau decalajele orare sunt probleme care pot apărea, dar angajații care aleg workation-ul sunt, de regulă, bine organizați și capabili să mențină performanța constantă. Beneficiile cântăresc mai mult decât inconvenientele, iar pentru oamenii disciplinați și motivați, provocările devin doar detalii de gestionat.

Perspectivele companiilor

Pentru companii, workation poate fi un avantaj competitiv în atragerea și retenția tinerelor talente. Simona Lăpușan explică că „într-un context în care generațiile tinere pun preț pe libertate și experiențe, a oferi flexibilitatea de a lucra de oriunde poate deveni un avantaj important în employer branding și retenția oamenilor valoroși”. Ea punctează că workation-ul nu e doar „un moft” al angajaților, ci o politică prin care firmele pot atrage talente și pot păstra oamenii buni într-un context competitiv. Irina Filip subliniază că un astfel de program poate face diferența între a atrage sau a pierde un specialist valoros și este un instrument important în construirea unui brand de angajator puternic.

Pe de altă parte, nu toate companiile acceptă workation-ul. Sorin Faur observă că unele firme au revenit la un model mai strict, cu prezență fizică la birou, ca urmare a experiențelor recente legate de telemuncă, dar altele îl permit condiționat, cu reguli clare în ceea ce privește durata, locația și disponibilitatea. Totuși, acolo unde există o cultură organizațională bazată pe încredere și rezultate, workation-ul este perceput ca o formă modernă de flexibilitate care aduce beneficii reciproce. Faur spune că succesul acestui model de lucru depinde de mentalitatea companiei și căm acolo unde există încredere și orientare spre rezultate, el funcționează, iar unde predomină controlul strict, este respins sau limitat.

Mai mult, companiile care implementează politici oficiale de workation creează avantaje tangibile. Angajații au flexibilitatea de a lucra din locații diferite, pot să se reconecteze cu mediul înconjurător și să-și crească starea de bine, ceea ce, pe termen lung, poate spori implicarea și productivitatea. Pentru companie, efectele se traduc în implicare mai mare, motivație crescută și productivitate îmbunătățită. Investiția într-o politică oficială de workation devine o strategie win-win, pentru că angajații câștigă echilibru și energie, iar compania obține rezultate mai bune și loialitate din partea oamenilor săi.

Nișă sau normalitate?

Deși unii specialiști consideră workation-ul încă o tendință de nișă, alții estimează că va deveni o practică uzuală în industriile creative și digitale. Irina Filip sugerează că workation-ul va deveni o opțiune standard de muncă flexibilă, mai ales acolo unde rezultatele contează mai mult decât prezența fizică. Ea afirmă, de asemenea, că „workation va deveni parte din modul de lucru obișnuit, poate nu neapărat sub această denumire, dar ca o opțiune flexibilă pe care angajații o vor solicita în categoria muncii de la distanță”. Deși acum workation-ul pare un beneficiu destul de nișat, are toate șansele să devină, în timp, o practică obișnuită în industriile unde munca se desfășoară digital și nu depinde de un birou fix.

Simona Lăpușan remarcă însă că, pe termen scurt, fenomenul va rămâne limitat la domeniile care permit munca digitală și bazată pe proiecte. „Nu toate industriile și rolurile permit acest model, dar pentru sectoarele bazate pe cunoștințe și activități digitale, workation-ul are șanse mari să devină o practică firească”, menționează femeia de afaceri. Iar Sorin Faur concluzionează că, deși workation-ul nu va înlocui vacanțele tradiționale sau munca clasică de birou, va coexista cu acestea și va oferi angajaților mai multă libertate de a-și construi propriul echilibru între viața profesională și cea personală. Mesajul lor este că workation-ul nu e o „revoluție” care schimbă totul, ci o evoluție, o completare a modurilor deja existente de a lucra, adaptată la nevoile actuale ale profesioniștilor.

Flexibilitatea devine criteriu esențial

Tot mai multe companii din România încep să integreze conceptul în politicile lor interne, să stabilească perioade oficiale în care angajații pot lucra de oriunde și chiar colaborări cu pensiuni sau spații de coworking special amenajate pentru workation. Ceea ce înseamnă că angajații au perioade prestabilite în care pot lucra din orice locație, fără să afecteze activitatea companiei. Sorin Faur subliniază că workation-ul devine o strategie câștigătoare pentru ambele părți. Angajatul câștigă satisfacție personală și echilibru, iar compania obține productivitate și angajați mai motivați. „Ideea de bază este următoarea: atât timp cât îți faci treaba, nu contează de unde o faci, mai ales dacă locația aleasă îți aduce satisfacție personală. Stresul este la cote maxime în societate, orice formă de de-stresare și relaxare, inclusiv workation-ul, este binevenită și acceptată de companii”, a menționat specialistul în HR.

Pe măsură ce flexibilitatea devine criteriu esențial pentru angajați, iar companiile recunosc avantajele acestei practici, workation-ul se transformă dintr-un trend exotic într-un element din ce în ce mai natural al vieții profesionale moderne. Conceptul combină două elemente care înainte erau separate: eficiența și responsabilitatea profesională, pe de o parte, și relaxarea, experiențele plăcute și libertatea personală, pe de altă parte. România pare astfel pregătită să îmbrățișeze un mod de muncă care îmbină eficiența cu relaxarea, productivitatea cu experiențele memorabile și responsabilitatea profesională cu libertatea personală.