Judecătorii Curții Constituționale au constantat, în cazul anchetei în dosarul „Belina”, că Hotărârile Guvernului sunt acte administrative individuale, care pot face obiectul cercetării în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat ori însoţit adoptarea sau emiterea lor.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. În esenţă, Curtea a avut în vedere faptul că Hotărârea Guvernului nr. 858/2013 şi Hotărârea Guvernului nr. 943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/emiterea lor. Curtea a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr. 68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale", se arată într-un comunicat presă al CCR.

Motivarea vine în contextul în care astăzi CCR a decis că nu există un conflict juridic între Executiv şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Guvernului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman. 

Hotărârea CCR este definitivă şi general obligatorie, iar după redactare se comunică preşedintelui Senatului, Guvernului şi Ministerului Public. 

Decizia nr. 68/2017 la care se face trimitere în comunicatul Curţii este cea prin care s-a constat că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, generat de acţiunea Direcției Anticorupție de a-şi aroga atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (5) din Constituţie, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie. 

În 23 octombrie, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a reacționat la decizia de astăzi a CCR. El a susținut că nu a apucat să vadă hotărârea Curții Constituționale de respingere a contestației în dosarul Belina și a cerut răbdare până când a primit explicațiile in extenso.

„Nu am citit. O să vedem ce spune comunicatul”, a declarat Dragnea.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi că este prematur să exprime un punct de vedere în legătură cu decizia Curţii Constituţionale în cazul „Belina”, susţinând că este „prudent” şi „corect” să se aştepte considerentele, amintind de hotărârea privind abuzul în serviciu. 

„Este prematur să exprim un punct de vedere, pentru că am luat şi eu cunoştinţă de dispozitiv, dar cred că trebuie să vedem şi considerentele. Va aduc doar un argument - nu uitaţi că a fost decizia cu privire la abuzul în serviciu, când dispozitivul a fost 'se respinge', iar considerentele erau de instituire a unui prag. Cred că este prudent şi corect să aşteptăm considerentele, să vedem ce au considerat judecătorii când au dat decizia”, a afirmat Toader, la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.