Moscova sare la gâtul Republicii Moldova. Zaharova critică retragerea Moldovei din CSI

Declarațiile vin în contextul în care autoritățile de la Chișinău au făcut un nou pas în procesul de retragere din structurile CSI, denunțând documentele fundamentale care stau la baza organizației.

În cadrul unei intervenții publice, Maria Zaharova a afirmat că Republica Moldova nu ar beneficia de sprijin real din partea Uniunii Europene, ci doar de promisiuni. Oficialul rus a susținut că Bruxellesul nu ar avea capacitatea de a sprijini economia moldovenească.

„Ce așteaptă Moldova, care este atrasă în UE fără propuneri concrete de ajutor și dezvoltare, ci doar din contul unor promisiuni umflate. Este atrasă pe orbita intereselor geopolitice. UE nu are din ce să ajute. Se vor gândi cum să sprijine din mers economia Moldovei? Sigur că nu”, a spus Zaharova.

Potrivit acesteia, decizia Chișinăului de a se îndepărta de CSI ar putea atrage țara în confruntări geopolitice mai largi.

Moscova acuză presiuni asupra Transnistriei

În declarațiile sale, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a abordat și subiectul regiunii transnistrene. Zaharova a susținut că autoritățile constituționale de la Chișinău ar exercita presiuni asupra administrației separatiste de la Tiraspol și că aceste acțiuni ar avea loc la indicația Bruxellesului.

Totodată, oficiala rusă a afirmat că Uniunea Europeană nu ar oferi sprijin regiunii.

În realitate, atât oficialii europeni, cât și cei de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că Uniunea Europeană a propus sprijin financiar pentru regiunea transnistreană în contextul crizei energetice.

Oferta de sprijin de 60 de milioane de euro pentru regiunea transnistreană

Uniunea Europeană a anunțat disponibilitatea de a acorda un pachet de sprijin de aproximativ 60 de milioane de euro pentru regiunea transnistreană, în contextul dificultăților energetice.

Acest sprijin ar urma să fie oferit în condițiile în care administrația de la Tiraspol ar accepta ajustarea tarifelor la energie la nivelul prețurilor de piață.

Administrația separatistă a refuzat însă atât acest sprijin financiar, cât și fondul de convergență propus de autoritățile de la Chișinău pentru susținerea economică a regiunii.

În perioada crizei energetice de la începutul anului 2025, regiunea transnistreană a beneficiat totuși de gaze naturale procurate cu sprijinul Uniunii Europene, până când au fost stabilite noi scheme de aprovizionare. Ulterior, gazul a fost achiziționat de la o companie ungară, fiind plătit prin intermediul unei firme înregistrate în Dubai.

Republica Moldova, tot mai aproape de retragerea din CSI

Între timp, autoritățile de la Chișinău continuă procesul de retragere din Comunitatea Statelor Independente. Guvernul Republicii Moldova a aprobat miercuri proiectul de lege privind denunțarea documentelor fundamentale care reglementează apartenența țării la CSI.

Este vorba despre Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente, semnat la Minsk la 8 decembrie 1991, despre Protocolul la acest acord din 21 decembrie 1991, precum și despre Statutul CSI, adoptat la Minsk la 22 ianuarie 1993.

Prin această decizie, Republica Moldova a inițiat procedurile pentru retragerea definitivă din organele statutare ale organizației.

De ce renunță Chișinăul la CSI

Autoritățile moldovene explică faptul că retragerea din CSI este determinată în primul rând de comportamentul Federației Ruse, care nu ar mai respecta principiile și angajamentele asumate în cadrul organizației.

În același timp, Chișinăul a ales în mod clar direcția integrării europene, considerând că CSI este o structură depășită și nefuncțională.

„Prin această decizie, Republica Moldova a inițiat procedurile pentru retragerea definitivă din organele statutare ale CSI, în contextul nerespectării de către Federația Rusă a valorilor și principiilor fundamentale ale Comunității, prin care statele recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul Comunității, precum și ținând cont de noile orientări strategice și prioritățile Republicii Moldova drept stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană”, se menționează în nota informativă a Guvernului.

Un alt argument invocat de autorități ține de costurile financiare. Retragerea din CSI ar permite economii la bugetul de stat de aproximativ 3,1 milioane de lei anual, sumă care reprezintă cotizația de membru.

Unele acorduri vor rămâne în vigoare

Guvernul de la Chișinău a precizat însă că denunțarea tratatelor fondatoare ale CSI nu înseamnă automat încetarea tuturor acordurilor semnate în cadrul organizației.

Republica Moldova va continua să aplice acele acorduri care aduc beneficii concrete cetățenilor și economiei, în special în domeniul comercial și economic.

Printre acestea se numără și Acordul privind zona de liber schimb, care va rămâne în vigoare atât timp cât servește intereselor economice ale țării.

De asemenea, libera circulație a cetățenilor moldoveni în statele CSI nu va fi afectată de această decizie, deoarece este reglementată în mare parte prin acorduri bilaterale existente.

Un proces început în urmă cu peste doi ani

Intenția Republicii Moldova de a părăsi CSI a fost anunțată pentru prima dată în decembrie 2023, iar de atunci autoritățile au început procesul de revizuire și denunțare a acordurilor semnate în cadrul organizației.

La acel moment, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a comentat decizia Chișinăului afirmând că participarea Republicii Moldova la CSI „are o valoare redusă”.

În anii precedenți, și alte state au părăsit organizația. Georgia s-a retras din CSI în 2008, iar Ucraina a urmat același pas în 2018.

Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova a analizat până în prezent 283 de acorduri semnate în cadrul CSI. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află încă în proces de examinare.