Moody’s, avertisment înaintea votului pentru Guvernul Niculescu. Bugetul pe 2027, sub presiune

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Agenția de rating Moody’s avertizează că stabilitatea politică și adoptarea la timp a bugetului pentru 2027 sunt esențiale pentru menținerea accesului României la finanțare, în contextul unui necesar ridicat de împrumuturi și al creșterii cheltuielilor cu dobânzile.

Evaluarea vine înaintea votului de învestitură programat pentru 20 octombrie 2026, de care depinde formarea noului guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu.

Potrivit estimărilor prezentate de agenție, economia României ar urma să se contracte cu 0,5% în 2026, în timp ce inflația medie ar putea ajunge la 8,2%.

În acest context, formarea unui guvern cu sprijin parlamentar și adoptarea unui buget credibil sunt importante pentru continuarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar și pentru susținerea încrederii investitorilor.

Gesturi interzise la restaurant. Ce nu trebuie să faci niciodată când atragi atenția chelnerului

Un glonț pentru prim-ministru! Masonul pe care nu l-au doborât nici cuțitele, nici revolverele

Moody’s leagă stabilitatea politică de accesul României la finanțare

Confirmarea noului executiv ar reprezenta un semnal pozitiv pentru profilul de credit al României, potrivit evaluării Moody’s. Agenția consideră că instalarea guvernului ar putea permite adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an.

În schimb, un eșec al votului de învestitură ar complica calendarul bugetar și ar prelungi incertitudinea politică. În scenariul în care guvernul nu ar obține cele 233 de voturi necesare, posibilitatea organizării unor alegeri anticipate ar putea reveni în discuție, deși această variantă depinde de îndeplinirea condițiilor constituționale.

Moody’s estimează că România va avea nevoie de finanțare echivalentă cu peste 10% din produsul intern brut în următorii doi ani. Un asemenea necesar face ca încrederea creditorilor și capacitatea statului de a-și respecta angajamentele fiscale să fie deosebit de importante.

România a plătit 42 de miliarde de lei în dobânzi până în august

Presiunea asupra bugetului este amplificată de costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit datelor prezentate în evaluare, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42 de miliarde de lei până în august 2026.

Suma reprezintă aproximativ 2% din PIB-ul estimat pentru acest an și circa 66% din totalul de 64 de miliarde de lei pe care agenția anticipează că România îl va plăti în dobânzi pe parcursul întregului an.

Aceste cheltuieli reduc spațiul disponibil pentru alte priorități bugetare. În paralel, statul trebuie să acopere salariile din sectorul public, cheltuielile pentru apărare și alte obligații, într-un context în care condițiile de finanțare sunt mai stricte.

Agenția semnalează și incertitudini privind cererea pentru titlurile de stat românești. Unele emisiuni din septembrie și octombrie ar fi înregistrat rate de subscriere sub 100%, potrivit informațiilor prezentate în materialul-sursă, un indicator care justifică atenția acordată evoluției costurilor de împrumut.

Cum ar putea evolua deficitul bugetar în 2026 și 2027

Moody’s estimează că deficitul bugetar al României va scădea de la 7,9% din PIB în 2025 la 5,8% în 2026 și la 5,5% în 2027.

În același timp, deficitul primar, care exclude cheltuielile cu dobânzile, ar urma să se reducă la 2,7% din PIB în 2026 și la 2,3% în 2027. Aceste estimări presupun continuarea măsurilor de consolidare fiscală și menținerea unui sprijin politic suficient pentru implementarea lor.

Totuși, reducerea deficitului nu înseamnă automat diminuarea presiunii asupra finanțelor publice. Moody’s anticipează că plata dobânzilor va depăși 3% din PIB atât în 2026, cât și în 2027, ceea ce va limita în continuare flexibilitatea bugetară.

Prin urmare, noul executiv va trebui să găsească un echilibru între reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și susținerea activității economice.

PSD ar urma să dețină 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale

Structura viitoarei coaliții reprezintă un alt element urmărit de agenția de rating. Potrivit informațiilor prezentate, PSD ar urma să preia 11 dintre cele 17 portofolii guvernamentale, deși formațiunea controlează mai puțin de o treime din mandatele parlamentare.

Sursa: Inquam Photos/George Călin

Moody’s apreciază că stabilitatea coaliției va depinde de capacitatea partidelor de a menține sprijinul pentru măsurile fiscale, în condițiile în care acestea nu sunt unite neapărat de o viziune politică comună.

O majoritate funcțională ar putea facilita aprobarea bugetului pe termen scurt. Pe termen mediu, însă, diferențele dintre partenerii de guvernare ar putea complica adoptarea unor măsuri nepopulare, mai ales pe măsură ce se apropie alegerile din 2028.

Păstrarea lui Alexandru Nazare în funcția de ministru al Finanțelor ar putea contribui la continuitatea politicii fiscale, potrivit evaluării citate. Implementarea efectivă a reformelor va rămâne însă esențială pentru rezultatele bugetare.

Economia României, între recesiune și inflație ridicată

Prognoza Moody’s pentru 2026 indică o contracție economică de 0,5% și o inflație medie de 8,2%. Combinația dintre scăderea activității economice și creșterea prețurilor complică eforturile de ajustare fiscală.

O economie care încetinește poate limita creșterea veniturilor bugetare, în timp ce cheltuielile cu dobânzile continuă să consume o parte importantă din resursele statului. În aceste condiții, respectarea țintelor de deficit depinde atât de măsurile adoptate de guvern, cât și de evoluția economiei.

Agenția consideră că programul de consolidare fiscală se confruntă în continuare cu riscuri ridicate de implementare. Stabilitatea politică, adoptarea bugetului în calendarul stabilit și aplicarea reformelor structurale vor conta pentru evoluția finanțelor publice.

Ce urmează pentru România

Evaluarea Moody’s evidențiază importanța votului de învestitură și a viitorului buget într-un moment în care România are costuri ridicate de finanțare și perspective economice dificile.

Formarea guvernului ar putea reduce incertitudinea pe termen scurt, însă nu ar elimina problemele fiscale. Evoluția deficitului, costul datoriei publice și capacitatea coaliției de a susține reformele vor rămâne factori decisivi pentru credibilitatea financiară a țării.