Evenimentul Zilei > Actualitate > Mișcarea „Marea Demisie”: „O poți face doar dacă ai de ales”. Salariile mai mari ar putea fi soluția
Mișcarea „Marea Demisie”: „O poți face doar dacă ai de ales”. Salariile mai mari ar putea fi soluția

Mișcarea „Marea Demisie”: „O poți face doar dacă ai de ales”. Salariile mai mari ar putea fi soluția

Din ce în ce mai mulți oameni își dau demisiile în diferite state ale lumii, iar acest demers ar putea să afecteze pentru totdeauna piața muncii. Foarte mulți angajați își părăsesc locurile de muncă astfel încât omenirea a ajuns să se afle în mijlocul fenomenului numit „Marea Demisie”. Facem, oare, generalizări incorecte cu privire la această mișcare?

În SUA, Departamentul Muncii a dezvăluit că 4,3 milioane de americani și-au părăsit locul de muncă în august 2021, adică aproximativ 2,9% din forța de muncă națională – cel mai mare număr înregistrat vreodată. În Marea Britanie, numărul locurilor de muncă vacante a depășit 1 milion pentru prima dată în august. Există mai multe motive pentru care angajații demisionează – condiții de muncă precare, teama de a contracta COVID-19 și epifanii existențiale, printre altele. Cercetătorii descoperă mai multe motive pe măsură ce continuă să extragă și să analizeze date.

„Marea Demisie” în SUA

„Cred că există mii de indivizi care sunt pur și simplu sătui. Sunt suprasolicitați, se simt subapreciați”, spune Jay Zagorsky, lector senior în domeniul piețelor, politicilor publice și dreptului de la Questrom School of Business, Universitatea din Boston, SUA. „Deoarece mulți salariați lucrează în industrii cu salarii mari și muncesc incredibil de mult timp, există un număr semnificativ de oameni care pur și simplu renunță”.

Iar aceste demisii reprezintă „cu adevărat ceva care ar putea avea consecințe de durată”, spune Anthony Klotz, profesor asociat de management la Mays Business School din cadrul Texas A&M University. Klotz este, de asemenea, universitarul care a inventat conceptul „Marea demisie” și a prezis exodul masiv al angajaților în mai 2021.

Atât el, cât și alți experți din domeniu susțin că ne scapă nuanțe în legătură cu impactul demisiilor în masă a angajaților. S-ar putea să nu fie atât de mulți salariați care demisionează pe cât credem și poate nu din motivele care ni se prezintă. Ei sugerează că ar trebui să privim cu un anumit scepticism generalizările ample despre „Marea Demisie”, atât în ceea ce privește perspectiva pe care o avem asupra mișcării, cât și referitor la impactul acesteia asupra pieței muncii.

Datele nu sunt concrete

„În momentul de față [în SUA], sub 3% din forța de muncă demisionează – asta nu înseamnă 30%”, spune Jay Zagorsky.

În mod realist, este vorba doar de o mică minoritate de lucrători, iar o mare parte din acoperirea Marii Demisii se concentrează de fapt pe angajații care se gândesc că ar dori să renunțe la locul de muncă. „Sunt ceva mai mulți oameni care demisionează [decât de obicei], dar cred că marile informații sunt furnizate pe baza intenției de a demisiona”, spune Martha Maznevski, profesor de comportament organizațional la Ivey Business School, Western University din Ontario, Canada.

În plus, cifrele pe care ne bazăm pentru a zugrăvi povestea unei demisii în masă induse de o pandemie nu sunt în întregime simple. În primul rând, Zagorsky remarcă faptul că nu dispunem de suficiente date longitudinale pentru a calibra destul de bine amploarea Marii Demisii; guvernul SUA a monitorizat demisiile doar din anul 2000. În plus, valul demisiilor era deja la un nivel record în 2019, înainte de COVID-19.

Așadar, deși numărul demisiilor a atins recorduri în 2020, este posibil ca acestea să fi înregistrat o creștere fără ca pandemia să reprezinte un motor al mișcării. Zagorsky spune că, în general, demisiile cresc atunci când economiile sunt puternice, așa cum s-a întâmplat în SUA înainte de pandemie.

În prezent, pe măsură ce economia își revine, nu este foarte clar dacă schimbările legate de pandemie sunt principalul motor al continuării demisiilor sau dacă ratele mai mari ale acestora sunt mai degrabă legate de o economie din ce în ce mai stabilă. (O paralelă istorică este Marea Recesiune din 2009 – odată ce economia s-a consolidat pe parcursul deceniului următor, ratele de demisie au crescut și ele).

„Cauzele Marii Demisii sunt oarecum multifațetate și se manifestă în moduri diferite. Nu este atât de simplu – și cred că va deveni un subiect din ce în ce mai complex”, spune Anthony Klotz.

În plus, deși lucrătorii din diverse sectoare își părăsesc locurile de muncă, demisiile nu sunt neapărat repartizate în mod egal. Vorbim adesea despre lucrătorii din domeniul cercetării în tandem cu Marea Demisie, dar Klotz spune că anumite sectoare, inclusiv serviciile de alimentație publică și comerțul cu amănuntul, au înregistrat mai multe demisii în timpul pandemiei și ulterior.

HoReCa a fost prima victimă în SUA

Într-adevăr, în cel mai recent raport al Biroului de Statistică a Muncii din SUA, sectorul cu cele mai multe demisii, de departe, în august 2021 a fost cel al alimentației și ospitalității, care a reprezentat 157.000 din totalul de 242.000 de demisii (nu sunt același lucru cu concedierile sau rezilierile). În sectorul serviciilor de alimentație publică, 6,8% dintre lucrători au demisionat; al doilea cel mai mare sector care s-a confruntat cu acest fenomen a fost comerțul cu amănuntul – 4,7%.

Dar nu este neapărat surprinzător – sau nu are legătură neapărat cu pandemia. Zagorsky spune că, oricum, industriile de servicii au, din punct de vedere istoric, rate ridicate de demisie.

Nu înțelegem greșit toate lucrurile, însă. De exemplu, în domeniul sănătății, care a cunoscut un exod al angajaților, mai mulți oameni pleacă din cauza epuizării și a nemulțumirii după ce „au dus greul” în pandemie. Și lucrătorii din domeniul cercetărilor se numără printre cei care își dau demisiile, subliniază Zagorsky.

„Realitatea este că nu știm [ce categorie reprezintă cea mai mare parte a demisiilor]”, spune Klotz. „Am văzut rapoarte care spun că sunt persoanele aflate la mijlocul carierei, am văzut rapoarte care spun că este vorba de Generația Z sau că toată lumea se pensionează mai devreme, este vorba de cei din generația Boomers – nu cred că avem informații concrete în acest moment”, a adăugat Klotz.

„Poți demisiona doar dacă ai de ales”

Unii au văzut Marea Demisie ca pe un punct de cotitură, în care toți oamenii care părăsesc forța de muncă o fac în mod voluntar pentru a crea o lume a muncii „mai bună”, însă acest lucru nu este universal adevărat. Unii angajați care au demisionat nu au făcut-o din dorința de a se împuternici.

Maznevski spune că există probabil două mari categorii de persoane care participă la Marea Demisie: „una este reprezentată de oamenii care sunt profesioniști, care fac o alegere între „bine” și „mai bine” și alta reprezintă oamenii care fac o alegere între ceva care este cu adevărat teribil, nesănătos și toxic și supraviețuirea”. „Sunt două dinamici foarte diferite”, a explicat Maznevski.

În prima tabără, angajații au demisionat din cauza plictiselii și a dorinței de creștere; în cea de-a doua, unii au demisionat din cauza condițiilor de muncă nesustenabile sau pentru că au trebuit să aibă grijă de copii în timp ce școlile erau închise. Așadar, cei care își părăsesc voluntar locul de muncă o fac din motive diferite – iar demisiile lor spun o poveste complet diferită.

„Poți demisiona doar dacă ai de ales”, spune Maznevski pentru CNN. Iar acest lux este mai ușor accesibil angajaților mai înstăriți, care au o anumită vechime în carieră.

Cu alte cuvinte, este posibil să vedem Marea Demisie doar prin ochii celor care au privilegiul de a demisiona, cum ar fi directorii de top sau angajații cu o situație financiară sigură. Dar realitatea este că este greu de deslușit din datele existente care sunt lucrătorii care demisionează cel mai des și de ce, ceea ce poate denatura veridicitatea informațiilor și ar putea încuraja oamenii să demisioneze cu îndrăzneală și să creadă că totul se va rezolva.

Salariile mai mari ar putea încuraja unii angajați

Este tentant să trâmbițăm Marea Demisie ca pe un eveniment de amploare care va schimba în mod uniform condițiile de muncă. Dar, deoarece factorii care determină demisiile sunt diferiți, dacă se vor produce schimbări, acestea vor arăta probabil diferit în funcție de sector și de tipurile de locuri de muncă.

Unele companii ar putea răspunde mai mult cererilor angajaților de a asigura flexibilitatea – un exemplu ar fi munca la distanță; alte companii din sectorul serviciilor ar putea veni cu îmbunătățiri ale condițiilor de muncă sau cu salarii mai mari.

Printre avantajele de care s-au bucurat unii angajați în pandemie, care înainte erau practic de neconceput, se numără: posibilitatea de a lucra de acasă sau de la distanță pe termen lung, eliminarea navetei, o mai mare flexibilitate, posibilitatea de a petrece mai mult timp cu prietenii și familia. Angajații nu vor renunța ușor la acestea – iar dacă firmele nu le oferă, este foarte posibil ca tot mai mulți oameni să demisioneze mai des. Alții ar putea fi ademeniți cu salarii mai mari – care au înregistrat deja cea mai rapidă creștere în SUA de la Marea Recesiune.

Acestea fiind spuse, nu știm ce se va întâmpla și nu e sigur nici contextul în care condițiile la locurile de muncă se vor îmbunătăți. Important este că angajații trebuie să evite să se lase purtați de val și să fie mai atenți pe viitor atunci când discută despre motivele pentru care tot mai mulți oameni demisionează.