România importă niște libertate a presei tocmai de la UE
- Antonia Hendrik
- 14 august 2025, 13:08
Libertatea presei. Sursa foto: Pixabay- Ministerul Culturii pregătește adaptarea noului regulament care are ca obiectiv principal consolidarea libertății presei
- Media Freedom Act: pași spre o presă mai liberă
- Sunt impuse obligații privind transparența în ceea ce privește proprietatea media
- În România, procesul legislativ este în curs de dezvoltare
Ministerul Culturii a anunțat că a început inițierea demersurilor de adaptare a legislației naționale cu noile prevederi europene în domeniul mass-media. Este vorba despre aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1083 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024, cunoscut drept Actul European pentru Libertatea Mass-Mediei (EMFA).
Ministerul Culturii pregătește adaptarea noului regulament care are ca obiectiv principal consolidarea libertății presei
Conform instituției, acest regulament are ca obiectiv principal consolidarea libertății presei și a pluralismului mass-media în Uniunea Europeană. Totodată, actul normativ pune accent pe protejarea independenței editoriale, susținerea responsabilității jurnalistice și garantarea siguranței profesioniștilor din domeniu.
Printre altele, sunt vizate combaterea supravegherii nejustificate, prevenirea intimidării jurnaliștilor și protejarea confidențialității surselor. Implementarea EMFA devine obligatorie în toate statele membre începând cu data de 8 august 2025, iar România se alătură acestui proces prin revizuirea cadrului legislativ intern, sub coordonarea Ministerului Culturii.
Media Freedom Act: pași spre o presă mai liberă
Regulamentul european privind libertatea presei – European Media Freedom Act (EMFA) – are ca obiectiv consolidarea libertății presei, asigurarea pluralismului mediatic și garantarea responsabilității editoriale în spațiul european.
Pentru aplicarea eficientă a acestuia, este necesară ajustarea legislației naționale, în special prin definirea clară a conceptului de furnizor de servicii media, care să includă și platformele dincolo de televiziune și radio tradițional.
Un alt aspect vizat de noile reglementări este echilibrarea influenței actorilor digitali, astfel încât să fie evitată afectarea libertății de exprimare. Regulamentul solicită, totodată, criterii transparente pentru procesele de licențiere, autorizare și sancționare a entităților media, punând accent pe evitarea suprareglementării și pe depolitizarea deciziilor administrative în acest domeniu.
Sunt impuse obligații privind transparența în ceea ce privește proprietatea media
Pentru protejarea activității jurnalistice, EMFA prevede măsuri împotriva supravegherii abuzive și a tentativelor de intimidare, oferind protecție și surselor jurnalistice. În plus, sunt impuse obligații privind transparența în ceea ce privește proprietatea media și finanțarea publică a instituțiilor de presă. Un alt pilon al regulamentului vizează crearea unor mecanisme eficiente pentru prevenirea ingerințelor politice sau economice în procesul editorial, în vederea consolidării independenței redacționale.
În România, coordonarea implementării acestui regulament este asigurată de Ministerul Culturii, care colaborează cu instituții relevante precum Parlamentul, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Societățile Române de Radio și Televiziune (SRR și SRTV), organizații ale societății civile și asociații profesionale din domeniul mass-media.
În România, procesul legislativ este în curs de dezvoltare
Reprezentanții ministerului au participat recent la Conferința Națională organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), eveniment dedicat dezbaterilor privind transpunerea EMFA, cu scopul adaptării cadrului legal la cerințele europene, dar și la specificul presei autohtone.
La nivelul Uniunii Europene, statele membre se află în etape diferite ale procesului de implementare. Țări precum Finlanda și Irlanda beneficiază deja de legislație armonizată cu cerințele EMFA, în timp ce altele, precum Franța, Polonia sau Slovacia, sunt încă în etape de redactare sau consultare publică.
În România, procesul legislativ este în curs de dezvoltare, iar autoritățile pregătesc propunerile de modificare a legislației existente, care vor fi supuse dezbaterii publice în perioada următoare, se arată în comunicatul emis de către cultura.ro.