Viitorul presei românești, sub lupa UZPR. Provocările care ar putea schimba peisajul media

UZPR. Sursa foto: Facebook

Anul 2025 marchează intrarea în vigoare a European Media Freedom Act (EMFA), un set de reglementări europene menite să susțină libertatea presei, pluralismul media și responsabilitatea editorială. În acest context, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), cea mai importantă organizație profesională a jurnaliștilor din țară, a organizat conferința „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”, desfășurată în Sala „Mihai Viteazul” a Parlamentului României.

UZPR, despre regulamentul european

Regulamentul EMFA va fi aplicat direct în România fără a necesita o transpunere legislativă formală, însă va impune o adaptare urgentă a cadrului legal național.

Principalele provocări vizează definirea clară a furnizorilor de servicii media, extinderea reglementărilor dincolo de televiziune și radio pentru a include și actorii digitali, precum și stabilirea unor criterii transparente pentru licențiere, avizare și sancționare, fără a restrânge libertatea de exprimare.

Care este scopul acestuia

Obiectivul european este crearea unui mediu legislativ echitabil care să permită dezvoltarea gândirii critice în societate, un element esențial în combaterea dezinformării, dar fără a limita libertatea editorială.

Conferința UZPR a reunit reprezentanți ai autorităților, experți, jurnaliști și lideri de opinie, care au dezbătut diverse aspecte ale implementării EMFA în România.

Un punct important al discuțiilor a fost diferențierea clară între regulile aplicabile mass-mediei tradiționale și cele pentru serviciile media digitale, pentru a evita suprasarcina birocratică ce ar putea pune în pericol funcționarea platformelor digitale.

Schimbările legate de libertatea presei, aduse în prim-plan de UZPR

În timpul conferinței, reprezentanții acestui domeniu au subliniat nevoia unui cadru unic de reglementare care să asigure echitate și drepturi egale pentru toate tipurile de furnizori media.

Sorin Stanciu, președintele UZPR, a deschis dezbaterea evidențiind că implementarea EMFA devine o prioritate esențială pentru mass-media românească, iar jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu au evidențiat rolul crucial al regulamentului în protejarea libertății editoriale și în consolidarea gândirii critice.

În intervenția sa, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a subliniat responsabilitatea factorului politic în garantarea libertăți presei, iar alți parlamentari și reprezentanți ai ministerelor au exprimat sprijinul pentru implementarea completă a regulamentului, accentuând necesitatea transparenței, protecției jurnaliștilor și pluralismului media.

Poziția CNA

Reprezentanții CNA și ANCOM au pledat pentru aplicarea responsabilă a regulamentului, evitând supracontrolul și garantând independența furnizorilor media. În același timp, cei prezenți au discutat despre importanța finanțării transparente și echitabile a mass-mediei, precum și despre implicarea societății civile în procesul legislativ.

Din partea mediului academic, Mihnea Costoiu a evidențiat rolul universităților în educarea publicului privind instrumentele prin care mesajele media pot fi analizate critic, sprijinind astfel implementarea EMFA.

Dezbaterile au scos în evidență nevoia de a evita suprareglementarea și de a asigura un tratament echitabil pentru toți furnizorii de informație, precum și importanța unui organism de reglementare format din profesioniști. UZPR solicită un proces transparent și consultativ pentru aplicarea regulamentului în România, invitând jurnaliștii, creatorii digitali și societatea civilă să participe activ în acest demers.

O oportunitate pentru acest sector

În final, organizatorii au evidențiat că EMFA nu reprezintă doar o obligație legală, ci și o oportunitate strategică pentru România de a construi un ecosistem media sănătos, responsabil și independent, esențial în era digitală marcată de dezinformare și manipulare.

În urma acestei dezbateri, UZPR va elabora un document de poziție ce va cuprinde recomandări concrete privind reglementarea echitabilă a actorilor media, modelele europene de bune practici și principiile ce trebuie respectate pentru a asigura o libertate reală a presei în România.