Din cuprinsul articolului
Piața oficială a meditațiilor din România este de 316 milioane lei/an, potrivit ANAF, care raportează veniturile declarate de profesori, în 2024. Cu mult sub cifrele reale, vehiculate în acest domeniu, reiese din statistici, corelate cu date oficiale. ”Unul din trei elevi face meditații”, arată un studiu IRES. Unul din patru profesori declară veniturile la ANAF, reiese din evidențele instiuției (11.700 profesori), raportat la numărul total al profesorilor de matematică, română și engleză - 41.000, potrivit unui raport al Ministerului Educației.
Piața oficială a meditațiilor din România – 2024/2025
Potrivit evidențelor ANAF, piața fiscalizată a meditațiilor a ajuns la 316 mil. lei în 2024 (aprox. 63 mil. euro). Aproape dublu față de 2022 (170 milioane lei declarați), ceea ce a arată o tendință de conformare a cadrelor didactice la obligațiile legale.
ANAF. Sursa foto: Arhiva EVZ
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că profesorii au dreptul să desfășoare activități suplimentare, precum meditațiile, ”atât timp cât acestea sunt declarate fiscal și nu interferează cu orele de curs din școli”. El compară această practică cu alte profesii în care specialiștii au activități suplimentare. De exemplu, medicii care lucrează atât în sistemul public, cât și în clinicile private.
„Cred că profesorii trebuie să facă meditaţii. Cineva care ştie economie poate face un business, un medic, după ce termină programul în spitalul de stat, merge la clinica privată. Cred că şi profesorii au dreptul să facă meditaţii”, a precizat David.
Piața ”gri” a meditațiilor: cel puțin 135 milioane lei/ lună, potrivit estimărilor
Tarifele pentru o ședință de meditații sunt cuprinse între 60 și 150 de lei. Cifrele sunt de notorietate, pentru părinții elevilor de gimnaziu sau liceu.
În România, peste 710.000 elevi studiază în clasele V - VIII, iar alți 650.000 studiază la liceu. Cifrele exacte sunt consemnate în cel mai recent raport al Ministerului Educației. Cel mai recent studiu IRES arată că ”31% din totalul elevilor fac meditații în România”.
Corelate, datele statistice și informațiile oficiale privind numărul de elevi arată că aproximativ 450.000 de elevi din România fac meditații. La o cheltuială minimă de 300 Ron/lună pentru ședințele de pregătire, rezultă că piața ”gri” a meditațiilor este de cel puțin 135 milioane lei/ lună. Adică de patru ori mai mult, față de evidențele oficiale.
Meditațiile - nevoia de cunoaștere sau nevoia de bani?
Analiza economică a pieței meditațiilor scoate în evidență o problemă socială acută: scade calitatea educației predate în școli. Nevoia de pregătire a elevilor, din ce în ce mai mare, arată o calitate precară a actului didactic. Iar de aici, se desprind alte concluzii, la fel de grave:
- nivel de pregatire scăzut al profesorilor
- programă școlară extrem de încărcată, peste capacitatea de predare/ asimilare a elevilor
- o ”strategie” tacită a profesorilor, de a preda mai puțin și a cere mai mult, doar pentru a-și asigura ”clienți” la meditații.
Toate aceste concluzii sunt intens dezbătute în spațiul public, iar unele chiar reclamate de părinți, care încep să privească meditațiile ca pe ”o formă de șantaj” pentru note mai bune.
Academia Română se implică pentru modificarea programei școlare
Percepția că meditațiile au devenit ”o formă de șantaj pentru note” începe să se contureze, mai puternic, în mentalul colectiv. Contribuie la aceasta mai ales contextul economic actual, caracterizat printr-o scădere a veniturilor populației și o creștere a costurilor de viață. Sunt afectați financiar, deopotrivă, părinți și profesori.
Ministerul Educației a sesizat această percepție, pe care vrea să o atenueze, prin modificarea programei școlare. ”Meditațiile trebuie să redevină mijloace pentru dezvoltarea cunoașterii”, a afirmat ministrul Daniel David. El spune că noile programe școlare vor fi ”mai clare, aerisite și relevante, cu accent pe aplicabilitate”.
Daniel David. Sursa foto: facebook / Ministerul Educației - România
”Un sfert din timpul alocat fiecărei discipline va fi destinat consolidării, activităților remediale și utilizării competențelor în viața cotidiană”, a mai spus ministrul. În acest demers - de schimbare a programei școlare - vor fi implicați profesori din preuniversitar, universitari și specialiști ai Academiei Române.
Câți profesori sunt în sistem și ce salarii au
Numărul oficial al cadrelor didactice preuniversitare era de 218.116, în anul școlar 2023–2024. Este cifra oficială a MEN, potrivit ultimului raport privind starea învătământului preuniversitar.
Pentru salariile profesorilor, bugetul de stat a alocat, anul acesta, suma de 37,86 mld. lei. Sunt cifrele din bugetul Ministerului Educației, care includ domeniul preuniversitar și universitar, personal didactic, auxiliar și nedidactic.
Proteste cadre didactice Sursa foto: Facebook Simion Hăncescu, președinte FSLI
Câștigul salarial mediu net în sectorul „Învățământ” a fost de aproximativ 5.800 lei, în iunie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Un profesor debutant câștigă în jur de 4.300–4.400 lei net, iar profesori cu vechime/grad I pot urca spre 6.500 și 7.000 lei net, în funcție de sporuri.
Ce înseamnă meditațiile, ca sursă de venit
Pentru profesorii care declară veniturile la Fisc, meditațiile pot aduce un supliment comparabil cu 30–40% dintr-un salariu net, respectiv 2.500 - 3.000 lei/ lună, potrivit evidențelor ANAF. Pentru cadrele didactice care ocoloesc declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), veniturile din meditații pot depăși cu ușurință salariul (peste 6.000 lei/lună)
Pentru sistemul de educație, chiar dacă suma fiscalizată ar crește ca pondere, în cheltuielile salariale la nivel de sector rămâne mică. Sub 1%, raportat la cele 37,86 miliarde lei, bugetul de salarii. Meditațiile nu pot substitui politicile salariale din sistemul public. Pot conta, punctual, doar pentru venituri individuale.
Pentru sistemul fiscal național, diferența între 316 milioane lei din evidențele ANAF și estimările privind dimensiunea „gri” a pieței sugerează că o parte importantă rămâne neînregistrată.
Obligațiile legale ale profesorilor, privind meditațiile
Legea educației interzice meditațiile cu propriii elevi, dar este considerată doar abatere disciplinară, în ciuda conflictului de interese evident. Legea permite efectuarea meditațiilor de către profesori, dar cu respectarea regulilor fiscale.
ANAF cere înregistrare și casă de marcat pentru încasări cash/card. Aceste obligații sunt reglementate prin Codul Fiscal (articolele 61, 67, 68, 69, 122, 148, 170, 174), Codul de procedură fiscală (articolele 82 și 101) și Ordinul Ministrulul de Finanțe nr. 371/2024.
