SFOR – misiunea ONU de menținere a păcii – a contribuit enorm la îmbunătățirea generală a sistemului rutier, sfâșiat de război, în Bosnia și Herțegovina (BiH). Printre primele țări care au trimis militari în zona de conflict pentru refacerea infrastructurii rutiere și pentru menținerea stabilității într- o zonă măcinată de conflictul interetnic s-a numărat și România. În ajunul Crăciunului din anul 1997, la un an de la sosirea lor în Teatrul de Operații, românii din ROENGBAT – Batalionul 96 Geniu s-au confruntat cu o situație specială: alături de militarii Legiunii Străine, au primit ordin de a efectua inspecția și întreținerea podului Aleksin Hanu – refăcut după ce a fost distrus în timpul războiului din fosta Iugoslavie. În timpul intervenției, localnicii furioși au încercat să spargă barajul militarilor. Povestea ne-a fost destăinuită de colonelul Fănel Iancu, unul dintre puținii ofițeri specialiști ai Armatei Române instruiți pentru cons truirea de poduri Mabey & Johnson, folosite de trupele NATO și în prezent. Ofițerul, care era maior în timpul misiunii din Bosnia-Herțegovina, este, acum, prim-vicepreședintele Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități (A.M.V.V.D) „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”.

Au refăcut căile de acces

Trupele conduse de NATO au intrat în BiH la sfârșitul anului 1995 și au găsit sistemul rutier deteriorat structural și lipsit complet în întreținere. Unul dintre proiectele majore a fost reconstrucția principa l e i rute de aprov i z i o n a r e M-17 – Pacman, denumirea militară – care leagă orașele Sarajevo și Mostar și, mai departe, porturile Split, Ploce și Dubrovnik, situate pe litoralul Mării Adriatice. Datorită importanței sale strategice, în timpul războiului, un camion încărcat cu explozibil a aruncat în aer podul Aleksin Han, rupând suprastructura între doi piloni. În aprilie 1996, geniștii din Legiunea Străina Franceză au construit un pod Mabey & Johnson peste podul distrus.

Au forțat barajul militarilor

În iarna anului 1997, pentru a permite verificarea podului Aleksin Han, militarii SFOR au primit ordin să închidă circulația între 24 decembrie, ora 15.00 – 25 decembrie, ora 15.00. Șeful operațiunilor batalionului românesc era maiorul Fănel Iancu. Ostilitatea populației civile a creat o stare de tensiune și a fost la un pas să escaladeze după ce localnicii au forțat barajele puse de militari.


Prioritatea militarilor români a fost stabilirea liberei circulații în Bosnia- Herțegovina, iar batalionul 96 Geniu a fost felicitat de oficialii NATO pentru rolul lor în refacerea infrastructurii


Era Ajunul Crăciunului și aglomerație în ambele sensuri, plus tensiuni între grupuri religioase locale. Pe o vreme „câinească” – lapoviță și ninsoare – românii au trecut la verificarea podului, în timp ce militarii din Legiunea Franceză vegheau intrările la pod și pe o rază de 500 metri.


FOTO: Podul Aleksin Han, aruncat în aer în timpul războiului, desparte creștinii de musulmani și a fost unul dintre cele mai grele obiective ale batalionului românesc 



Astfel, au intrat în acțiune plutonierul Eugen Trifu, cu echipa sa, căpitanul Alex Terec, subofițerii Nicolae Da id și Florin Moga Podul trebuia verificat, întreținut și securizat pentru a asigura capacitate de manevră a tehnicii de luptă care urma să vină la exercițiul „Dynamic Response ’98”, care se desfășura pentru prima dată într-un Teatru de Operațiuni și la care participa, în premieră, și un Batalion de infanterie românesc. După multă muncă, într-o stare tensionată de populația civilă și sub o ploaie „mocănească”, podul militar de la Aleksin Han a fost complet verificat și securizat.

Pe 25.12.97, ora 07.00, cu opt ore înainte de termenul planificat, podul a fost predat către Batalionul de Infanterie ucrainean și poliția militară franceză. Reluarea circulației a fost o adevărată sărbătoare pentru localnici care, în cele din urmă, i-au îmbrățișat pe militarii români.


FOTO: Colonelul Fănel Iancu, alături de ofi țeri din armatele aliate NATO, în timpul misiunii din Bosnia-Herțegovina FOTO: ARHIVA PERSONALĂ



Prima unitate românească sub comandă NATO

Începând cu 08 martie 1996, România a participat la misiunea IFOR cu un batalion de geniu care avea un efectiv de 200 militari. Este vorba despre prima misiune a Armatei Române, sub comandă NATO. Batalionul 96 Geniu a primit denumirea de „Dr. Joseph Kruzel”. Joseph Kruzel, diplomat american decedat pe timpul unei misiuni de pace în fosta Iugoslavie, a fost unul dintre susținătorii intereselor de securitate ale României.


FOTO: Plutonierul Eugen Trifu, unul dintre militarii Batalionului 96 Geniu


Slujbă românească, în biserică ciuruită de gloanțe

Odată cu noul comandant al militarilor români, venit în anul 1997, a fost adus în cadrul Batalionului românesc și un preot militar, duhovnicul garnizoanei Brăila, Cristian Leontin. „Conform datelor mele este primul preot militar care a slujit de sărbatori militarilor într-un Teatru de Operații”, a povestit Fănel Iancu. A fost repartizat ca să fie inițiat în ale misiunilor la Biroul Operații, în sarcina maiorului Iancu. Preotul avea să povestească, câțiva ani mai târziu, că a ținut slujba de Crăciun în biserica din Zenița, localitate aflată în zona musulmană, la scurt timp după ce militarii români au încheiat misiunea de la podul Aleksin Hanu. A fost prima slujbă românească ținută într- un lăcaș de cult ortodox care purta, încă, urme de gloanțe și proiectile. „Când am primit ordinul de misiune, părintele Cristian era lângă mine, în birou, pregătea cele sfinte pentru slujba de Crăciun. Îi spuneam, în mod serios: „Părinte, cred că vei oficia slujba de Crăciun pe Valea Neretvei, între musulmani și croați!”. „Să ne ferească Cel de sus!”, a răspuns preotul. „Părinte, până ne-o feri Cel de sus, să ne ferim noi și să ne luăm câte o cască, vestă antiglonț și armamentul, dumneavoastră, Crucea din dotare!”, l-a îndemnat maiorul Iancu. „Eu nu-mi pun casca și vesta, mă va feri Domnul!”, a replicat duhovnicul. „Părinte, Dumnezeul din Teatrul de Operații mi-a spus mie, la începutul misiunii, că mă ferește de cele rele, îmi dă casca și vesta, dar nu mă îmbracă cu ele!”, i-a răspuns, șugubăț, ofițerul. „Preotul s-a uitat la mine, surprins, a facut o cruce mare și a zis: «Doamne iartămă! ». Și-a luat echipamentul și am plecat la datorie”, a povestit Fănel Iancu.

Artiști celebri în sprijinul eroilor

Colonelul Fănel Iancu este primvicepreședintele Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități (A.M.V.V.D) „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, din care fac parte veterani ai războaielor din Irak, Afganistan și Bosnia Herțegovina. Militarii strâng bani să deschidă primul Centru de Recuperare și Refacere pentru militarii cu dizabilități.


FOTO: Schița viitorului centru de recuperare pentru militarii din Teatrele de Operațiuni, din comuna Singureni-Giurgiu



În acest scop, foștii combatanți au organizat, vineri, 8 mai, la Casa de Cultură a studenților, din București, spectacolul umanitar „Suflet de erou 2”, o inițiativă susținută de „Evenimentul zilei”. Au urcat pe scenă, pentru a susține Eroii României, artiști de renume, precum: Gheorghe Zamfir, Petrică Mâțu Stoian, Elena Merișoreanu, Rodica Crețu, Minodora, Georgian Stanciu & Royal Gipsy Band, Ștefan și Nicoleta Miriuță, Jean Paler, Silvana Raciu dar și alte vedete. Asociația a oferit cadouri pentru soțiile și copiii eroilor căzuți în teatrele de operații. „A.M.V.V.D. dorește să vină în sprijinul celor afectați în mod direct de pierderile de vieți omenești, a celor care și-au pierdut total sau parțial capacitatea fizică și psihică în teatrele de operații. Prin construirea acestui centru, militarii greu încercați, odată întorşi acasă, vor putea primi îngrijiri și susținere, și după externarea din spital. De serviciile centrului vor putea beneficia militari de la MApN, cât și de la MAI care luptă în teatrele de operații”, a declarat președintele A.M.V.V.D, Marius Apostol.

Primii pași au fost făcuți, deja, prin sprijinul acordat de Primăria Singureni, județul Giurgiu, care a alocat un teren pentru ridicarea acestui centru. „Fiecare zi este importantă. Mizăm, în continuare, pe sprijinul şi implicarea românilor în participare, finanţări, sponsorizări, donaţii, mizăm pe responsabilitate și încredere pentru realizarea acestui proiect”. Donațiile în acest scop nobil pot fi făcute si în contul AMVVD: RO10UGBI0000422009038RON deschis la Garanti Bank.