Articolul controversat pedepseşte cu un an de închisoare şi o amendă de 45.000 euro difuzarea ”imaginii feţei sau a oricărui alt element de identificare” al forţelor de ordine în timpul intervenţiei lor atunci când ea aduce ”atingere” integrităţii lor ”fizice sau psihice”. Cei care sprijină legea spun că ofițerii de poliție și familiile lor au nevoie de protecția în fața hărțuirii, atât online cât și în persoană atunci când sunt la datorie.

”Vom pune jos telefoanele când voi veți pune jos armele”

La Paris, activiștii pentru drepturile omului, sindicaliștii și jurnaliștii au scandat: ”toată lumea vrea să filmeze poliția!”. Unii au avut pancarte cu mesaje precum ”Vom pune jos telefoanele când voi veți pune jos armele”. Mulți demonstranți au purtat cunoscutele veste galbene. Demonstrații similare erau plănuite în Marsilia, Montpellier, Rennes și Saint-Etienne.
Marțea trecută, doi jurnaliști au fost reținuți în cadrul unui protest care a dus la confruntări cu poliția în timp ce parlamentarii din Adunarea Națională au început să dezbată articolul de lege care este susținut de partidul președintelui Emmanuel Macron și de aliații săi parlamentari.

Articolul este pe masa Senatului

Articolul a trecut de prima lectură vineri și va fi o a doua lectură marți. Apoi merge la Senat pentru dezbatere înainte de a deveni lege. Un amendament guvernamental, adoptat vineri de parlamentari cu 146 de voturi pentru şi 24 de voturi contra, precizează că măsura nu poate aduce ”prejudicii dreptului la informare”.
Premierul Jean Castex a spus că va ”elimina orice ambiguitate cu privire la intenția garantării respectului pentru libertățile publice în timp ce îi protejează mai bine pe polițiști și jandarmi, care asigură protecția populației. Noua lege privind ”securitatea globală” viza iniţial extinderea spaţiului de acţiune al poliţiilor municipale şi structurarea mai bună a sectorului securităţii private. Totuși, în luna octombrie, majoritatea parlamentară a preşedintelui Emmanuel Macron a adăugat în textul legii noi măsuri de securitate menite să răspundă revendicărilor sindicatelor poliţiştilor, care s-au plâns că poliţia este ţinta ameninţărilor şi a agresiunilor tot mai frecvente, potrivit AFP.
Forţele de ordine franceze au fost criticate în special pentru tacticile de forţă utilizate în timpul protestelor începute în 2018 şi pentru arestările arbitrare operate mai ales în rândul magrebienilor şi al persoanelor de culoare.