Meteorologii anunță o iarnă atipică pentru Europa. Ce efecte pot avea El Nino și „pata rece” din Atlantic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Primele estimări pentru iarna 2026–2027 indică un sezon rece influențat de o combinație climatică rară. Meteorologii de la Severe Wheather urmăresc evoluția unui episod El Nino care ar putea deveni unul dintre cele mai puternice din ultimele decenii, dar și reapariția unei zone de apă rece în nordul Oceanului Atlantic, cunoscută drept „pata rece”. Pentru România și Europa, primele modele meteorologice indică o probabilitate mai mare pentru o iarnă cu temperaturi peste valorile obișnuite, mai ales în a doua parte a sezonului. Totuși, specialiștii avertizează că episoadele de ger puternic și ninsorile abundente nu pot fi excluse.

Meteorologii urmăresc două fenomene care pot influența iarna

Înaintea iernii 2026–2027, atenția specialiștilor este îndreptată către două semnale importante venite din oceane.

În Oceanul Pacific tropical, fenomenul El Niño continuă să se intensifice, iar în Atlanticul de Nord a reapărut așa-numita „pată rece”, o zonă în care temperatura apei este mai scăzută decât în regiunile din jur.

Această combinație este importantă deoarece poate influența circulația atmosferică la scară largă, inclusiv traseul furtunilor și poziția curentului-jet care afectează vremea din Europa.

Sursa: Arhiva EVZ

El Nino ar putea ajunge la o intensitate foarte mare

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) a confirmat apariția condițiilor El Niño și estimează că fenomenul va continua să se dezvolte în lunile următoare.

Specialiștii estimează că există șanse ca episodul El Niño din iarna 2026–2027 să atingă o intensitate foarte ridicată, putând deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate după anul 1950.

Încălzirea apelor din Pacificul tropical modifică tiparele atmosferice globale, însă efectele diferă de la o regiune la alta. Pentru Europa, influența fenomenului este mai greu de anticipat decât în alte zone ale lumii.

„Pata rece” din Atlantic ar putea modifica circulația atmosferică

În același timp, meteorologii urmăresc evoluția unei anomalii reci din Atlanticul de Nord, aflată în zona dintre Newfoundland și Groenlanda.

Datele analizate arată că temperatura apei în această regiune este mai mică decât valorile obișnuite, iar modelele indică posibilitatea ca fenomenul să continue până la finalul anului și chiar la începutul lui 2027.

Această zonă rece poate avea efecte asupra diferențelor de temperatură dintre masele de aer și poate influența formarea furtunilor sau direcția în care acestea se deplasează spre Europa.

Românii ar putea avea parte de o iarnă mai caldă, dar cu episoade extreme

Pentru România, scenariile actuale arată o probabilitate mai mare pentru temperaturi peste media ultimelor decenii, în special în sudul, estul și vestul țării.

O astfel de configurație ar putea aduce perioade mai lungi cu vreme blândă în zonele joase, mai multe precipitații sub formă de ploaie sau lapoviță și un strat de zăpadă mai greu de menținut în orașe.

De asemenea, pot apărea intervale cu ceață, inversiuni termice și episoade cu aer stagnant, mai ales în depresiuni și în marile zone urbane.

Totuși, o iarnă cu temperaturi medii mai ridicate nu exclude valurile de frig. Meteorologii atrag atenția că pot exista episoade scurte cu aer arctic, ninsori importante și viscol, chiar dacă media întregului sezon rămâne peste normal.

Prognozele pentru iarna 2026–2027 vor deveni mai clare în toamnă

Specialiștii precizează că estimările actuale trebuie privite ca tendințe generale, nu ca prognoze exacte pentru anumite zile.

Actualizările din lunile septembrie și octombrie vor oferi indicii mai clare despre temperaturile și precipitațiile așteptate în România.

În acest moment, scenariul principal indică o iarnă 2026–2027 posibil mai caldă decât normalul, dar cu schimbări bruște de vreme și cu riscul unor episoade scurte de iarnă severă.

Europa ar putea avea diferențe mari de temperatură între regiuni

La nivel european, modelele sezoniere sugerează că sudul, centrul și sud-estul continentului ar putea avea mai multe perioade cu temperaturi peste media sezonului, mai ales spre finalul iernii.

În schimb, nordul și vestul Europei ar putea rămâne mai expuse schimbărilor rapide de vreme, influențate de deplasarea curentului-jet.

Meteorologii subliniază că prognozele sezoniere indică doar probabilități privind temperaturile și precipitațiile, fără să poată stabili exact când vor apărea ninsori, viscole sau valuri de ger.