Mormântul primului împărat al Chinei ar putea ascunde râuri de mercur, arată un nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Legenda potrivit căreia mormântul primului împărat al Chinei ascunde râuri și lacuri de mercur lichid primește un nou sprijin din partea științei. Cercetătorii au detectat concentrații neobișnuit de mari de mercur în aerul de deasupra mausoleului lui Qin Shi Huang, descoperire care ar putea confirma una dintre cele mai cunoscute relatări din istoria Chinei antice, potrivit DailyGalaxy.

Cercetătorii au observat concentrații ridicate de mercur

Mormântul, aflat în apropierea orașului Xi’an, este sigilat de peste două milenii și nu a fost niciodată deschis, ceea ce îl transformă într-unul dintre cele mai misterioase situri arheologice din lume.

Un studiu apărut în revista Scientific Reports arată că o echipă internațională de cercetători a detectat concentrații locale de mercur în aer mult peste nivelul obișnuit din regiune.

Analiza a fost coordonată de fizicianul Sune Svanberg, de la Universitatea Lund și Universitatea Normală din China de Sud. Potrivit cercetătorilor, valorile măsurate coincid cu zonele în care analize anterioare au identificat concentrații ridicate de mercur în sol.

Rezultatele alimentează ipoteza potrivit căreia în interiorul acestui mormânt s-ar afla cantități importante de mercur, care se evaporă lent și ajung la suprafață.

Qin Shi Huang. Sursa foto: Wikipedia

Un mister vechi de peste 2.000 de ani revine în atenție

Potrivit istoricului antic Sima Qian, palatul funerar al împăratului Qin Shi Huang ar fi fost construit ca o reprezentare în miniatură a imperiului, cu râuri și lacuri de mercur lichid dispuse sub forma unei hărți a Chinei.

Mult timp, această descriere a fost privită ca o combinație între realitate și legendă. Noile măsurători nu confirmă direct existența acestor structuri, însă oferă indicii că mercurul este prezent în interiorul complexului funerar.

Mormântul a început să fie construit în anul 246 î.Hr., lucrările desfășurându-se timp de 38 de ani și implicând, potrivit estimărilor istorice, aproximativ 700.000 de muncitori.

Tehnologia cu laser a permis măsurători fără excavări

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au folosit un sistem DIAL (Differential Absorption Lidar), o tehnologie bazată pe impulsuri laser ultraviolete care permite detectarea vaporilor de mercur din atmosferă.

Spre deosebire de analizele clasice ale solului, metoda măsoară în timp real concentrația de mercur din aer, fără a afecta situl arheologic și fără a fi necesare săpături.

Echipamentul mobil a fost amplasat în apropierea mausoleului, iar măsurătorile au fost efectuate pe o rază de aproximativ 700 de metri, limitată de condițiile atmosferice din zonă.

Măsurătorile coincid cu descoperirile din sol

În două dintre punctele analizate au fost înregistrate concentrații semnificativ mai mari decât valorile normale, cea mai ridicată atingând 27 ng/m³.

Aceste zone corespund versanților vestic și sudic ai movilei funerare, exact acolo unde cercetări anterioare au identificat cele mai mari concentrații de mercur în sol.

Într-un al treilea punct nu au fost observate valori neobișnuite, însă cercetătorii explică faptul că viteza mai mare a vântului a dispersat vaporii de mercur, reducând posibilitatea detectării acestora.

Specialiștii cred că vaporii de mercur ies prin fisurile mormântului

Autorii studiului susțin că mercurul ar putea ajunge la suprafață prin fisuri sau modificări structurale apărute în construcție de-a lungul celor peste 2.000 de ani.

Deoarece mercurul se evaporă ușor la temperatura camerei, un rezervor subteran de mari dimensiuni ar putea produce emisii constante dacă etanșeitatea mormântului nu mai este completă.

Arheologii sunt de părere că mormântul lui Qin Shi Huang nu a fost deschis și nici jefuit până în prezent. Din acest motiv, cercetătorii evită excavarea lui, pentru a nu deteriora artefactele care s-ar putea păstra într-o stare excepțională.