Pe măsură ce oamenii de știință din China au analizat probele de sol pe care sonda lor lunară le-a adus înapoi de pe Lună, au realizat un lucru revoluționar. În sol a fost găsită apă împreună cu minerale. Găsirea apei pe Lună nu este, în sine, o noutate. Navele spațiale ale NASA și ale Indiei au reperat ceea ce cred că este apă pe suprafața Lunii. Oamenii de știință chinezi au găsit anul trecut apă prinsă în mărgele de sticlă împrăștiate pe Lună.

Însă această ultimă descoperire, spun oamenii de știință, este prima dată când apa în forma sa moleculară, H2O, a fost găsită în probe fizice. Dar, cel mai important, a fost recuperată dintr-o parte a Lunii unde se credea anterior că apa în această formă nu putea exista.

Noi descoperiri ale cercetătorilor

Cercetătorii au inspectat îndeaproape eșantioanele colectate de sonda chineză Chang'e-5. Aceasta a aterizat pe suprafața lunară în 2020. Experții au găsit un „cristal transparent prismatic, în formă de placă" - aproximativ de lățimea unui fir de păr uman. Acesta era de fapt un „mineral lunar necunoscut" denumit ULM-1, conform studiului.  Cristalele ULM-1 sunt alcătuite din aproximativ 41% apă, cu bucăți de amoniac care mențin moleculele H2O stabile în ciuda variațiilor nebănuite de temperatură de pe Lună. Acest tip de apă ar putea fi o potențială „resursă pentru habitatul lunar", au scris oamenii de știință în studiul lor.

Descoperirea este cea mai recentă descoperire în cadrul eforturilor Chinei de a deveni o putere spațială dominantă. Țara are ambiții mărețe, cum ar fi construirea unei baze de cercetare pe Lună. Studiul a fost apreciat de utilizatorii chinezi entuziasmați ai rețelelor de socializare, care au indicat programul spațial drept o sursă de mândrie națională.

„Descoperirea unui mineral hidratat la locul de aterizare Chang'e-5 este fascinantă. Ne va îmbunătăți și mai mult înțelegerea reacțiilor rocă-vapori în scoarța lunară și pe suprafața lunară", a declarat David A. Kring. Acesta este cercetător principal la Lunar and Planetary Institute din Texas, care nu a fost implicat în studiu.

Resurse de apă pe Lună

Există trei tipuri de apă care pot exista pe Lună, potrivit lui Yuqi Qian. Acesta este geolog planetar la Universitatea din Hong Kong, dar nu a fost implicat în studiu. Există molecule de apă, compusul pe care îl cunoaștem ca H2O; forma sa înghețată, gheața; și un compus molecular numit hidroxil, o rudă chimică apropiată. Descoperirile anterioare au sugerat că apa a existat pe Lună atunci când vulcanii erupeau în trecutul străvechi. Apa lunară a provenit din acei vulcani, ceea ce înseamnă că provine din interiorul Lunii. Astfel, ar fi fost prezentă încă de la începuturile existenței acesteia.

Dar oamenii nu au știut întotdeauna că există apă pe Lună, deși experții au teoretizat despre existența acesteia timp de sute de ani. Anterior, cercetătorii au crezut că Luna este uscată. Inițial, nu au găsit apă în probele colectate de misiunile Apollo ale NASA și de misiunile Luna ale Uniunii Sovietice.

Abia în anii mai recenți, oamenii de știință au descoperit apă, gheață și molecule de apă, localizate mai ales la polii lunari întunecați și reci. Locul unde nu ajunge soarele. Un studiu recent a sugerat, de asemenea, că apa sau hidroxilul ar putea fi prins în mărgele de sticlă împrăștiate pe suprafața lunară. Vânturile solare ar putea transforma hidroxilul (formula chimică OH) pentru a forma apă, sau H2O. Dar polii lunari sunt dificil de navigat din cauza terenului stâncos, ceea ce le face locații dificile pentru extragerea apei de către oameni. Iar apa moleculară „nu este stabilă în alte regiuni ale Lunii". Aceasta se vaporizează la latitudini mai joase, unde temperaturile pot depăși 100 de grade Celsius.

Explorarea Lunii

Acest nou studiu schimbă această situație. Probele, recuperate de sonda chineză Chang'e-5, provin dintr-o zonă de latitudine medie a Lunii. Ozonă care în mod normal „nu este stabilă pentru apa moleculară", a declarat Qian. În probe a fost găsit amoniu, care a acționat ca un stabilizator pentru moleculele de apă, a explicat el.

Acest mecanism coroborează, de asemenea, constatările NASA din 2020. Telescopul său SOFIA a detectat existența apei pe suprafața lunară - deși oamenii de știință nu au putut verifica această descoperire cu eșantioane fizice la momentul respectiv, sau să explice exact cum a rămas apa pe suprafața fierbinte.

„Cred că are mult potențial această nouă descoperire pentru că putem extrage apă moleculară direct din solurile lunare", a declarat Qian.  Kring, de la Lunar and Planetary Institute, a avertizat că, deși proba a fost colectată dintr-o zonă de latitudine medie, „nu era clar dacă s-a format acolo. Procesele de impact pot redistribui rocile pe suprafața lunară".

Un număr tot mai mare de țări, inclusiv Statele Unite, analizează beneficiile strategice și științifice ale extinderii explorării Lunii. China a făcut progrese rapide în ultimii ani, reflectând "visul etern" al liderului Xi Jinping de a transforma țara într-o putere spațială, conform Yahoo News .