Puţin peste 1000 de magistraţi, dintre cei aproximativ 7000 în funcţie în România, semnează o petiţie prin care se opun introducerii unui aviz al CSM la trimierea în judecată a judecătorilor şi procurorilor, aviz introdus de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în proiectul legii privind desfiinţarea SIIJ. 60% dintre semnatari sunt de la judecătorii şi parchete de pe lângă judecătorii, adică magistraţi începători, care nu au avut ocazia să simtă pe pielea lor abuzurile DNA din perioada 2014-2018, relatează stiripesurse .

Niciun judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se află pe lista semnatarilor

Niciun judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se află pe lista semnatarilor. Aproximativ 250 de semnatari sunt de la tribunale şi parchete de tribunal, 65 sunt de la curţi de apel şi parchete de curţi de apel, iar 69 sunt procurori de nivel PÎCCJ (majoritatea de la DNA şi DIICOT).

Acest aviz al CSM la trimiterea în judecată a magistraţilor este criticat, din alte motive, şi de membri ai CSM. În perioada 2014-2018, mii de magistraţi au fost anchetaţi de DNA şi supuşi unor măsuri de supraveghere, fără să fie trimişi în judecată. Dosarele au constituit un mijloc de presiune, dar şi de blocare a accesului în diferite funcţii. Astfel, un filtru precum cel dezbătut în Parlament ar avea efecte limitate, magistraţii judecaţi şi achitaţi fiind într-un număr mic faţă de cei care au avut dosare ţinute la sertar timp de ani de zile, mai precizează sursa citată.

În memoriu se arată că condiționarea trimiterii în judecată constituie ”un filtru neconstituțional”

Condiţionarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, în special cele de corupţie, de încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstituţional şi scade încrederea publică în actul de justiţie, deoarece riscă să fie percepută ca o „garanţie a impunităţii” magistraţilor suspectaţi de corupţie sau ca o ”superimunitate”, se arată în memoriul semnat de peste 1.000 de magistraţi din toată ţara.

Precizând că susţin desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, semnatarii solicită parlamentarilor să nu voteze proiectul în forma adoptată de comisie, iar preşedintelui Camerei Deputaţilor să sesizeze urgent Comisia de la Veneţia şi GRECO cu privire la acest proiect legislativ.

”Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”

În opinia lor, crearea unui corp de magistraţi incoruptibili, oneşti şi profesionişti exclude acordarea unor astfel de imunităţi de care niciun cetăţean obişnuit nu se „bucură”, iar conform art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”, magistraţii neputând fi situaţi deasupra cetăţenilor obişnuiţi. Mai mult, în acest fel se deschide calea spre crearea de privilegii şi pentru alte categorii sociale.

”Încuviinţarea prealabilă din partea unui organ administrativ este incompatibilă cu valorile statului de drept, deoarece reprezintă un privilegiu inadmisibil şi un filtru pentru ca magistraţii să nu poată fi anchetaţi penal, ceea ce va asigura impunitate, fapt de neconceput în societăţi democratice stabile.

De asemenea, această încuviinţare este contrară principiului independenţei justiţiei, deoarece justiţia este înfăptuită doar de instanţele de judecată, nu şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ şi are rolul de instanţă de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare.

Nu se poate susţine sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuţii extrajudiciare, de tipul secţiei pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în activitatea obişnuită a unui procuror, sub forma încuviinţării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetaţi penal. Pentru verificarea legalităţii rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare”, argumentează magistraţii.

Ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor

Magistrații consideră că, încuviinţând trimiterile în judecată, ambele secţii ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituţia României. Potrivit normei constituţionale, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.

De asemenea, magistrații mai susţin că limitarea încuviinţării prealabile la infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie este inexplicabilă şi se poate crede că scopul este acela de control al anchetelor privind corupţia din magistratură, fiind practic un filtru propus doar pentru magistraţii suspectaţi de corupţie, care trebuie protejaţi de un organ administrativ, înainte ca o instanţă de judecată independentă să pronunţe o soluţie prin care să constate vinovăţia sau nevinovăţia magistratului anchetat.

”Solicităm parlamentarilor de bună credinţă să nu voteze proiectul de lege PL-x nr. 108/2021 în forma adoptată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor. Susţinem obiectivul declarat al proiectului de lege, respectiv desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, obiectiv pe care sperăm ca puterea legislativă să îl îndeplinească în cel mai scurt timp”, conchid semnatarii memoriului.