Medicamentele sunt o variantă la îndemână atunci când ne confruntăm cu diferse dureri, însă este foarte important să avem grijă la termenul de expirare al acestora, căci efectele negative asupra corpului nu vor întârzia să apară. Michel Cymes explică faptul că unele antibiotice din familia tetraciclinelor, ce se utilizează în tratarea infecțiilor bacteriene, riscă să „genereze formarea de compuși toxici pentru organism”, dacă acestea nu se mai încadrează în termenul de valabilitate emis.

Un medicament se consideră expirat, cu adevărat, abia după „câteva luni” de la termenul înscris pe ambalaj, conform unui medic francez citat de Femme Actuelle. Totuși, în acest caz medicamentul este „mai puțin eficient”, adaugă specialistul.

Atunci când cantitatea de substanțe active din medicamente scade sub 10%, putem ști cu certitudine ca acestea nu mai sunt eficiente.

Se recomandă cunoașterea naturii medicamentului înainte de a fi administrat

Michel Cymes explică faptul că unele antibiotice din familia tetraciclinelor, ce se utilizează în tratarea infecțiilor bacteriene, riscă să „genereze formarea de compuși toxici pentru organism”, dacă acestea nu se mai încadrează în termenul de valabilitate emis.

Un lucru important este acela că medicamentele nu trebuie aruncate în coșul de gunoi, pentru că ar putea ajunge mai târziu în soluri sau în apele oceanelor. Medicul francez recomandă înapoierea medicamentelor la farmacii, care dispun de metode de distrugere corespunzătoare.

Medicul Michel Cymes sugerează depozitarea medicamentelor într-o încăpere cu temperaturi scăzute, unde să fie „protejate de căldură, lumină și umiditate”. Un aspect important este și sortarea medicamentelor, pentru a verifica dacă le mai putem folosi.

Mari probleme la nivel mondial din cauza antibioticelor

Vor fi mari probleme la nivel mondial, din cauza antibioticelor, după cum au arătat mai mulți specialiști, care au studiat rezistența bacteriilor la acest tip de medicamente. Cifrele sunt alarmante pentru următorii ani.

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA a atras atenția, în urmă cu doi ani, că fără o schimbare radicală a practicilor de utilizare a antibioticelor, agenții patogeni rezistenți la medicamente, care, la acel moment, se estimau a fi cauza a 700.000 de decese în fiecare an la nivel mondial, ar putea ucide 10 milioane de oameni pe an până în 2050.

Antibioticele vor sta la baza multor decese în anii următori

Situația este mai gravă, pentru că un raport recent publicat în The Lancet a constatat că numărul victimelor cauzate de rezistența la antibiotice se agravează chiar mai repede decât se aștepta, conform vox.com.

Raportul proiectului Global Research on Antimicrobial Resistance (GRAM), ce a fost publicat luna trecută, estimează că, în anul 2019, aproximativ 1,27 milioane de persoane au murit direct din cauza rezistenței antimicrobiene (RAM). Ceea ce înseamnă cazuri în care pacientul nu ar fi murit dacă infecția ar fi putut fi tratată cu antibioticele standard.

Totalul victimelor se ridică la 4,95 milioane de decese odată ce sunt incluse și decesele asociate cu o infecție rezistentă la medicamente, ceea ce înseamnă că un pacient a murit în timp ce avea o infecție identificată ca fiind rezistentă la antibiotice, dar aceasta nu a fost în mod clar cauza imediată a decesului.

RAM face mai multe victime decât HIV/SIDA sau malaria

Raportul include date privind 23 de agenți patogeni și 88 de combinații agent patogen-medicament în 204 țări și teritorii în 2019, cu modelare statistică utilizată pentru a produce estimări pentru regiunile în care lipsesc datele.

Noile date arată că RAM se numără acum printre principalele cauze de deces la nivel mondial, depășind numărul de victime ale HIV/SIDA și malariei (864 000 și, respectiv, 643 000 de decese în 2019, conform studiului Global Burden of Disease al Lancet).

Cercetarea în domeniul HIV atrage fonduri de aproape 50 de miliarde de dolari pe an, dar, după cum a remarcat Ramanan Laxminarayan de la Centrul pentru dinamica, economia și politica bolilor într-un comentariu publicat împreună cu studiul Lancet, „cheltuielile globale pentru abordarea RAM sunt probabil mult mai mici decât atât.”