Asociația Producătorilor de Medicamente Generice avertizează că anumite medicamente ar putea să dispară de pe piață. Este vorba despre Metformin, Amoxicilină, Paracetamol, Carbamazepina și Mesalazina. 

Aceste medicamente ar putea fi retrase din farmacii

În România, 90% dintre medicamentele generice compensate costă sub 50 de lei. Trei dintre acestea sunt vizate de aplicarea Directivei privind tratarea apelor uzate urbane. În țară există peste 40 de fabrici de medicamente generice.

Multe dintre acestea nu vor putea face față impactului Directivei și vor fi nevoite să își restructureze activitatea sau chiar să își mute producția, conform Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

După noua directivă, Comisia Europeană estimează o creștere de 50% a prețului pentru Metformin.

Mulți pacienți au nevoie de acest tratament zilnic

În anul 2024 au vost vândute 6,9 milioane de cutii de Metformin, tratamentul necesitând administrare zilnică.

„Având în vedere impactul asupra prețului comunicat de Comisia Europeană de +50%, alături de metodologia actuală de preț care impune prețul cel mai mic din coşul de referinţă, la care se adaugă taxa clawback de 15%, putem concluziona că acești pacienți vor râmăne fără tratament”, au precizat reprezentanții APMGR.

De asemenea, Amoxicilina şi Amoxicilina cu acid clavulanic ar putea să dispară din farmacii. Potrivit Asociației, anul trecut au fost vândute 11 milioane de cutii.

„Urmărind impactul pentru Metformin, concluzionăm că antibioticele vor deveni rapid nesustenabile”, au adăugat reprezentanții Asociației.

Alte medicamente care ar putea să dispară de pe rafturile farmaciilor

• Carbamazepina: În anul 2024 au fost vândute 1,2 milioane de cutii.

• Mesalazina: În 2024, au fost vândute 233.000 de cutii.
• Paracetamol: Peste 3,4 milioane de pacienți vor fi afectați de majorarea prețului cu 50%.

Paracetamolul nu este un medicament compensat, ceea ce înseamnă că pacienții vor trebui să suporte creșterea prețului din propriul buzunar.

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane are ca obiectiv finanțarea tratamentului avansat al apelor uzate. Acesta impune costuri mai mari industriei farmaceutice, precum și celei cosmetice. Potrivit CE, reziduurile farmaceutice provin în principal din consumul pacienților, nu din emisiile industriale, care sunt deja reglementate și monitorizate strict de companii.

Costuri mari pentru producătorii din industrie

Comisia estimează cheltuielile anuale la 1,18 miliarde de euro. Germania, Țările de Jos sugerează că, în realitate, costurile ar putea varia între 5 și 11 miliarde de euro pe an.

Această povară financiară considerabilă ridică probleme grave privind sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente.

Având în vedere că prețurile medicamentelor generice sunt strict plafonate și nu pot fi majorate, producătorii nu vor putea absorbi aceste costuri, iar acest lucru ar putea duce la o criză de penurie a medicamentelor esențiale, conform APMGR.

Se cere amânarea măsurii

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice cere amânarea implementării sistemului de răspundere extinsă a producătorului din Directiva privind epurarea apelor uzate urbane.

Companiile Accord, Sandoz, STADA, Teva, Viatris și Zentiva au depus un dosar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a proteja accesul pacienților la medicamentele esențiale, conform unui comunicat transmis către Economica.net.

„În acest context, România riscă să îşi piardă complet atractivitatea pentru producători, afectând grav accesul pacienţilor la tratamente esenţiale. Este regretabil că o industrie strategică, vitală pentru sănătatea publică şi economia naţională, va fi pusă în pericol”, a explicat Simona Cocoș, președintele APMGR.

Potrivit acesteia,„Directiva contravine strategiei Uniunii Europene de a reloca producţia de materii prime farmaceutice în UE şi de a consolida securitatea aprovizionării cu medicamente pentru pacienţii europeni”.