Marșul Diversității și PROMISIUNILE lui Dragnea. România, încotro? Viski: „Nu PUTEM să LUĂM un măr OTRĂVIT”

Marșul Diversității și PROMISIUNILE lui Dragnea. România, încotro? Viski: „Nu PUTEM să LUĂM un măr OTRĂVIT”

Sâmbătă, în Capitală, a avut loc parada anuală „Marșul Diversității Bucharest Pride”, care are ca scop crearea vizibilității pentru minoritățile sexuale și de gen și susținerea față de comunitatea LGBT din țara noastră. Activistul civic Vlad Viski, de la organizația MozaiQ,a vorbit despre viitorul comunității, clivajele existente în societatea românească în ceea ce privește modul în care sunt văzute și tratate persoanele LGBT, dar și despre care par să fie tendințele politice.

Viski i-a acordat un interviu jurnalistului Costi Rogozanu, iar acesta a fost publicat pe platforma Vox Publica. În primul rând, ziaristul l-a întrebat pe activist despre mitingul organizat, sâmbătă, de PSD, care se intersecta, într-o oarecare măsură, cu marșul Pride.

 

„Din cate înțeleg Liviu Dragnea a ieșit public să anunțe manifestație pentru 9 iunie, de la ora 20. PSD-ul se joacă de mai mult vreme cu acest concept de protest de susținere a partidului. Întâi au zis că e vorba despre familia tradițională, ulterior au mers pe ideea susținerii guvernului Dăncilă după plângerea penală a lui Ludovic Orban, acum se vorbește despre un protest împotriva abuzurilor din justiție. Eu nu sunt parte din corul celor care condamnă protestul, cred că dreptul la întruniri al cetățenilor este sfânt într-o democrație. Cu privire la motivele de a ieși în stradă, cred că PSD-ul a stat ani de zile la masă cu cei din serviciile secrete, iar azi se dau răniți că sunt persecutați. Partea cea mai crudă este felul în care PSD este dispus să-și expună oamenii și susținătorii bătăii de joc care va urma, cu jurnaliști care vor filma lipsa dinților, îi vor numi manipulați, ghiolbani și alte astfel de apelative”, a comentat activistul.

Următorul subiect abordat a fost ura față de persoanele LGBT în societatea românească, în legătură cu perspectiva conservatoare care se regăsește la toate nivelurile politicului. În acest context, ziaristul a fost curios dacă organizațiile de profil au acum mai mulți aliați decât în urmă cu 10 ani.

„O să încep cu finalul întrebării și o să-ți spun că da, avem mai mulți aliați astăzi decât aveam acum 10 ani. Cumva inițiativa de modificare a Constituției a forțat o serie de oameni care erau pe margine să ia atitudine. Subiectul LGBT a devenit profund politic. În același timp politizarea asta a transformat dezbaterea în ceva mai larg, dincolo de comunitatea LGBT. Dezbaterea este una despre modernitatea țării. Sunt două tabere, care se portretizează reciproc în termeni nefrecventabili, anormalii versus creștinopații (termenii nu-mi aparțin). Tabăra progresistă se prezintă pe sine ca fiind europenii, modernizatorii, civilizații, pe când adversarii sunt etichetați ca fiind retrograzi, medievali, ne-civilizați. De cealaltă parte suporterii modificării Constituției se prezintă pe sine ca apărători ai valorilor tradiționale, ai fibrei naționale, pe când homosexualul este portretizat ca fiind cosmopolit, extern, extrem. E greu să scapi din jocul asta și din poziționarea asta. Eu unul nu voi acuza niciodată pe cei trei milioane de români care au semnat pentru modificarea Constituției, cred că trebuie să identificăm adversarul unde este el, anume acele instituții care se folosesc de resursele (financiare, umane) și de influența lor pentru a-și avansa agenda, și aici vorbesc despre Biserica ortodoxă, despre grupurile neo-protestante cu legături cu extrema dreaptă religioasă din SUA, despre politicienii conservatori care vin la pachet cu propuneri anti-gay, dar și cu o viziune privind avorturile și alte teme relevante”, a afirmat Vlad Viski.

Mai mulți activiști LGBT nu au susținut inițiativa vehiculată de PSD, în urmă cu câteva luni, privind trecerea unei legi care să reglementeze parteneriatul civil. Rogozanu încearcă să verifice dacă o strategie mai bună nu ar fi fost, poate, susținerea unei astfel de inițiative, de oriunde ar fi venit ea.

„Noi avem o datorie față de comunitatea noastră și nu putem să cedăm unei propuneri care ne întinde un măr otrăvit. Într-un fel, comunitatea LGBT este cu un pas în fața activismului local. Teza mea de masterat s-a numit chiar așa, „O armată de generali fără soldați în spate”, făcând oarecum referire exact la deconectarea activismului local de comunitatea pe care o reprezintă. Noi la MozaiQ încercăm să reducem această distanță exact prin munca noastră la firul ierbii, iar pozițiile noastre vin dinspre comunitate, în urma unor dezbateri interne. În discuțiile pe care le-am avut cu PSD am subliniat faptul că există o lipsă de încredere între societatea civilă și acest partid. De exemplu, din aprilie, când a ieșit Dragnea să spună că împinge legalizarea parteneriatului civil, am văzut vreo mișcare în parlament, vreun proiect legislativ depus? Răspunsul este nu, în condițiile în care sesiunea parlamentară e pe sfârșite”, a  comentat Viski.

Ziaristul a trecut la Coman-Hamilton, cuplul gay care a câștigat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene dreptul de a fi recunoscuți de statul român drept un cuplu căsătorit valid, chiar dacă mariajul între persoanele de același sex în România nu este permis sub Codul civil.

„Cred că acest caz, al lui Adrian Coman și Clai Hamilton, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, trebuie interpretat strict într-o cheie realistă, acum că s-a mai stins puțin din euforie. CJUE este o curte care se știe că e suficient de conservatoare și nu se aruncă în decizii prea îndrăznețe. Soluția era de acceptat și este una tehnică, se referă strict la libertatea de mișcare și interpretarea termenului de soți în directiva europeană privind libertatea de mișcare. Curtea nu pomenește nimic altceva despre drepturi fundamentale, lasă în continuare la latitudinea statelor alegerea de a legaliza sau nu căsătoriile gay. Cu toate acestea, eu mai citesc decizia și în coroborare cu deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, care a spus în repetate rânduri că și cuplurile gay trebuie recunoscute în țările membre ale Consiliului Europei. Mai mult, decizia CJUE să spațiu de manevră atât judecătorilor CCR, cât și clasei politice de la noi în chestiunea parteneriatelor civile. E o chestiune de oportunitate politică”, a opinat activistul MozaiQ.

Întregul interviu poate fi citit AICI.