Marița și Măriuca, eroinele-copile ale războaielor românești pentru Independență și Marea Unire
- Florian Olteanu
- 28 decembrie 2025, 10:56

Despre Marița de la Smârdan și despre Măriuca de la Mărășești, mai auzi dacă vei intra în lectura unor articole și lucrări de istorie. Din manualele școlare, au dispărut de mult.
Totuși, istoria înregistrează eforturile lor majore care au rămas peste secole mărturia patriotismului și jertfei supreme la vârste la care alți copii nu ies complet din sfera jocurilor copilăriei.
Marița - românca eroină de la Smârdan
În timp ce trupele ruse au pornit spre Adrianopol, soldații români au primit ordin să înainteze pe linia Vidin-Belogradcik. Ei au trebuitsă neutralizeze cetatea Vidinului. Aceasta era apărată de un sistem de fortificații în punctele numite Smârdan, Inova și Capitanovcea. Trupele române ajunseseră în dispozitiv curând după ziua de Sfântul Ion a anului 1878, 7/19 ianuarie 1878. Pregătirile de intrare în luptă au început pe 9/21 ianuarie 1878.

Credit foto: Wikipedia
Soldații români au primit ajutor inclusiv de la populația civilă. Astfel, Marița, o fată de 15 ani care locuia în zona Smârdanului, având origine românească, a fost ucisă de soldații otomani. Ei au prins-o ducând apă cu donițele de la o fântănă. Marița fusese înscrisă ca voluntar în cadrul Serviciului Sanitar. Acesta fusese organizat de medici de elită precum Carol Davila sau Androcli Fotino.
Măriuca Zaharia, eroina de la Răzoare - Mărășești
Maria Zaharia este, la această dată cea mai tânără eroină din istoria României, căzută într-o acțiune militară. Maria Zaharia, Măriuca lui Ion al lui Zaharia, s-a născut în 1905, în satul Răzoare, din apropierea Mărășeștilor, deveniți câmp de bătălie în Războiul de Reîntregire. În 1917, pe când avea 12 ani, Maria a trăit experiența războiului. Copila de lângă Mărășești obișnuia să se suie în copacii din sat și din zonele învecinate, în jocurile sale cu alți copii de vârsta ei.
În spatele casei bunicului său, Ion Zaharia, pe terenul aferent era un nuc în care Armata Română plasase un observator, ajutat de un telefonist. Copila, mergând să le ducă mâncare ostașilor, l-a găsit pe un decedat și postul telefonic emițând apeluri, în timp ce soldatul supraviețuitor urca periodic în copac pentru a transmite.
Maria s-a suit în copac și a comunicat soldatului de jos avansul trupelor germane spre liniile românești, observând din nuc cu binoclul militar tot perimetrul, în timp ce telefonistul transmitea datele artileriei românești. Artileria germană a intuit că nucul este un punct din care li se observau mișcările, întrucât trupele germane fuseseră atacate cu precizie de către români și, în consecință, a atacat cu proiectile nucul respectiv.
Astfel, la 5 august 1917, un proiectil a retezat nucul, schijele rănind-o mortal pe Măriuca Zaharia. A fost înmormântată inițial în cimitirul local. Inițial, micuța eroină și-a găsit odihna în cimitirul local.
Înmormântată cu onoruri în Mausoleul de la Mărășești
În 1923, în contextul inițiativei de a avea un Mormânt al Eroului Necunoscut, s-a luat decizia ca pe locul unde s-au dat luptele de la Mărășești, să se construiască un mausoleu. S-a decis ca în acest mausoleu să fie înhumate oseminte de eroi de război, de aceea, sub egida Asociației Cultul Eroilor, patronate chiar de Regina Maria, autoritățile au identificat mormintele unor eroi cunoscuți pentru jertfa lor.
Astfel, s-a luat decizia ca trupul eoinei de 12 ani să fie dezgropat din Cimitirul de la Răzoare și să fie reînhumat în Mausoleul de la Mărășeșsti construit în memoria luptelor din Primul Război Mondial sub numele Maria Ion Zaharia. Mausoleul a fost inaugurat la 18 septembrie 1938, în prezența Regelui Carol al II-lea, la peste 21 de ani de la moartea eroică a Măriucăi Zaharia.


Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.