Din cuprinsul articolului
În mentalul colectiv, bătălia de la Smârdan din 12/24 ianuarie-14/26 ianuarie 1878, este legat de tabloul „Atacul de la Smârdan”, pictat de către marele nostru pictor Nicolae Grigorescu, în 1885. Pictorul Nicolae Grigorescu a fost martor ocular al bătăliei. Succesele militare româno-ruse din intervalul august-noiembrie 1877, au determinat o regândire a strategiei celor două armate.
Bătălia de la Smârdan - forțe locale, inițiative de comitet
În timp ce trupele ruse au pornit spre Adrianopol, soldații români au primit ordin să înainteze pe linia Vidin-Belogradcik. Ei au trebuitsă neutralizeze cetatea Vidinului. Aceasta era apărată de un sistem de fortificații în punctele numite Smârdan, Inova și Capitanovcea. Trupele române ajunseseră în dispozitiv curând după ziua de Sfântul Ion a anului 1878, 7/19 ianuarie 1878. Pregătirile de intrare în luptă au început pe 9/21 ianuarie 1878.
Soldații români au primit ajutor inclusiv de la populația civilă locală. Comitetele de femei au strâns bani, îmbrăcăminte, feșe sanitare, au cumpărat inventar animal și material pentru furgoanele sanitate. Medici de elită precum Carol Davila sau Androcli Fotino au organizat Serviciul Sanitar al Armatei.
Smârdan- o operație militară atent planificată
Generalul Mihail Cristodoulo Cerchez a coordonat un dispozitiv militar de atac compus din Diviza a 2-a, Brigada de Roșiori, Regimentele 2 și 8 Călărași. Acest dipozitiv a fost pregătit de luptă în ziua 11/23 ianuarie 1878. S-a stabilit poziția principală de atac în apropierea localității Smârdan, mizând pe sprijin de artilerie asigurat de către Corpul de Vest care dispunea de un număr de 136 tunuri și de bateria de coastă de la Calafat, aflată în compunerea Diviziei 5.
Atacul inițial a debutat la ora 7 a dimineții zilei de 12/24 ianuarie 1878, cu pregătire de artilerie pentru ca asaltul decisiv să fie pornit la 14.30. Românii au dorit să profite de condițiile nefavorabile, fiind ceață densă. Totuși, observatorii otomani au reperat trupele române la circa 600 m de Smârdan, românii având ordinul să se strecoare la mai puțin de 500 m.
Un succes care a consfințit calitatea actului militar de comandă al Armatei Române
O companie din Regimentul IV Linie a atacat sistemul Smârdan- Inova, dublată de Regimentul 9 Dorobanți care forțând cursul înghețat de apă al unui pârâu au izolat Inova, împingându-i pe otomani spre Smârdan și Vidin. Escadronul Suceava din Regimentul 8 Călărași a descurajat contraatacul otoman, românii reușind intrarea în Smârdan.
Până la 14/26 ianuarie 1878, românii cuceriseră complet Smârdan (în seara de 13/25 ianuarie, otomanii nu mai rezistau decât în clădirea fortificată a telegrafului din Smârdan), Inova, au respins o ultimă zvâcnire a artileriei otomane de la Capitanovcea.
