O datorie externă care se mărește, o societate care este foarte puțin dispusă să renunțe la privilegii, o clasă politică slabă. Rețeta perfectă pentru un eșec. Marcel Ciolacu a ajuns prim-ministru pe 15 iunie 2023. A intrat zâmbind. După care au început veștile rele.

Marcel Ciolacu a venit la guvernare sperând că va fi acel președinte al PSD care va marca câștigarea alegerilor europarlamentare, locale, parlamentare și de ce nu, prezidențiale. Numai că a intrat într-o situație în care se potrivește de minune proverbul românesc: socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.

Din prima zi în care a pășit la Palatul Victoria s-a trezit cu o notă de plată în care s-au decontat toate chiolhanurile din ultimii zece ani. O notă de plată care crește de la o zi la alta, fostul prim-ministru Victor Ponta remarcând că ne paște falimentul. De tip Grecia, aș spune eu.

Numai într-o lună s-au mai adăugat la nota de plată încă 12,5 miliarde euro. O sumă care pare uriașă, dar care este normală dacă ne uităm că datoria externă a României a crescut cu peste 100 de miliarde de dolari în ultimii 10 ani. Împrumut peste împrumut, într-o piramidă a inconștienței.

”În perioada ianuarie - iunie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,672 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 112,591 miliarde euro la 30 iunie 2023 (70,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 15,2% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46,642 miliarde euro (29,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR, potrivit Agerpres.

100 de miliarde de euro reprezintă o grămadă de bani

Un împrumut pe care numai o țară bogată și-l poate permite. Și dacă tot îl face, ar trebui să-l vedem în autostrăzi, școli, aeroporturi, drumuri, poduri și cam tot ceea ce înseamnă infrastructura. În dezvoltarea industriei alimentare, extinderea irigațiilor, sau cam tot ceea ce considerați că poate fi investiție în viitor.

Din păcate, s-au risipit ca fumul de țigară pe salarii, pensii speciale, achiziții de armament, facilități fiscale, deficitul fondului de asigurări de sănătate și pensii. Banii care s-au dus în consum, iar acolo dezastrul este și mai mare.

Deficitul balanței comerciale, de peste 13 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2023, ne arată că am trimis banii pe care i-am împrumutat de pe piețele externe, de unde au venit, dar sub altă formă. I-am luat ca împrumut și i-am trimis înapoi ca produse cumpărate de afară. Ni se pare că s-a mai echilibrat balanța comercială.

Marcel Ciolacu nu știa ce dezastru îl așteaptă

E doar o formă civilizată de a spune că nu mai este dezastrul din 2022, când am avut un deficit de 34 miliarde euro. Dar putem privi și altfel lucrurile. Ungaria, cu populaţia şi suprafaţa la jumătate faţă de România, a exportat în primele şase luni ale anului 2023 bunuri de 77 miliarde euro, faţă de 48 miliarde euro, cât au fost exporturile României. Știu, acolo este dictatorul ăla de Orbán, deci nu se pune...

Marcel Ciolacu a venit la Palatul Victoria fără să știe ce dezastru îl așteaptă. Poate că ar fi evitat, elegant, nominalizarea, dacă ar fi avut o imagine completă. Acum este în postura de a face niște reforme pe care mulți și le-au dorit, puțini le-au izbutit. Pentru că în momentul în care ai în spate o datorie uriașă, orice mic șantaj din partea unei multinaționale care dă buzna în birou cu ambasadorul, devine un semn de alarmă.

Care te face să te gândești dacă nu încep iar demonstrațiile, dacă nu apar articole negative în presa internațională, dacă nu ți se transmite de la Bruxelles să lași mai moale, dacă nu mai bine faci și tu ce au făcut ceilalți. Niște împrumuturi. În așteptarea anului 2024.