Pensii speciale. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Magistrații ar rămâne cu pensii mari și dacă li s-ar lua cele speciale, cum se dorește. Schimbările propuse vizează reducerea semnificativă a pensiilor speciale ale magistraților, printr-o nouă metodă de calcul bazată pe venitul net, nu brut, așa cum se practică în prezent.
În prezent, pensiile medii ale celor aproximativ 5.680 de foști magistrați – judecători și procurori – sunt extrem de ridicate.
Pensiile speciale, la un pas de prăbușire
Datele oficiale din iunie 2025 arată că pensia medie a unui fost magistrat este de peste 25.000 lei lunar, de aproape nouă ori mai mare decât pensia medie în România, care se situează în jurul valorii de 2.800 lei. Din această sumă, mai mult de 22.000 lei sunt plătiți direct din bugetul de stat, adică din taxele contribuabililor.
Ședință de Guvern. Sursa foto: Facebook/Dragoș Anastasiu
Pentru a corecta această discrepanță și a diminua presiunea pe buget, Guvernul propune două măsuri majore: creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, față de media actuală de 48 de ani, și modificarea formulei de calcul a pensiei. Noua formulă propusă va lua în calcul 70% din salariul net al magistratului, comparativ cu 80% din salariul brut, cum se întâmplă acum.
Magistrații vor rămâne cu pensii mari
Această schimbare ar putea reduce pensiile, în unele cazuri la jumătate. De exemplu, un fost judecător de tribunal, care acum încasează o pensie de aproape 25.000 lei, ar primi în viitor aproximativ 12.600 lei, conform estimărilor bazate pe datele oficiale din 2025. Ceea ce ar fi, oricum, de mai mult de patru ori pensia medie.
judecator / sursa foto: dreamstime.com
Situația nu este diferită nici pentru magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde pensiile pot ajunge în prezent la peste 37.000 lei. Aplicarea noii formule ar reduce aceste pensii la aproximativ 19.000 lei, adică aproape șapte pensii medii.
Judecătorii de Curți de Apel și cei de tribunale ar înregistra, de asemenea, reduceri semnificative, de ordinul a 40-50% față de pensiile actuale.
Procurorii sunt afectați în mod similar. Un procuror general cu o pensie actuală de peste 36.000 lei ar vedea acest venit redus la aproape 18.500 lei după aplicarea noilor reguli, adică de șase ori cât pensia medie.
Alte categorii de procurori s-ar confrunta cu scăderi comparabile, toate acestea ca urmare a recalculării bazate pe venitul net, dar și a prelungirii vârstei de pensionare.
Prevederile principale ale reformei
Printre prevederile principale ale reformei adoptate recent de Guvern se numără creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, impunerea unei vechimi de minimum 35 de ani în muncă – dintre care cel puțin 25 în funcții juridice specifice –, precum și reducerea procentului din media indemnizațiilor brute de la 80% la 55%. În plus, pensia netă va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net în plată.
Pentru a facilita adaptarea la noile reguli, proiectul include o perioadă de tranziție ce se întinde între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029, timp în care vârsta minimă de pensionare va crește treptat, de la 47 de ani și 8 luni, până la 65 de ani.
Nemulțumirile magistraților nu au întârziat să apară, aceștia criticând în special reducerea drastică a cuantumului pensiilor, care afectează direct nivelul lor de trai după pensionare.
