Maghiarii ironizează planurile de reînarmare ale României. Mesaj de la Budapesta

România a devenit subiectul unui articol acid în presa maghiară, după ce publicația Mandiner, apropiată de guvernul Viktor Orban, a ironizat planurile autorităților de la București de a dezvolta industria de apărare. Jurnaliștii unguri susțin că, deși România visează să devină o forță militară în Europa, depinde în totalitate de tehnologia și instruirea oferite de Statele Unite, în timp ce producția locală rămâne una modestă.

România, ridiculizată pentru ambițiile sale militare

Potrivit Mandiner, proiectul de la uzina Carfil din Brașov – unde urmează să fie asamblate dronele românești Cuda și Sirin – ar fi un exemplu al „viselor mărețe” ale Bucureștiului, dar fără o bază tehnologică proprie. Publicația notează că „Bucureștiul visează din nou la lucruri mărețe: de data aceasta vrea să devină un gigant militar pe continent. Primele drone militare ar putea fi produse la uzina Carfil din Brașov până la sfârșitul anului, bineînțeles cu tehnologie și instructori americani.”

Articolul sugerează că România nu poate vorbi despre independență în domeniul apărării atâta timp cât depinde de sprijinul american pentru instruirea personalului și pentru livrarea componentelor. „Programul românesc de drone este însoțit și de bani occidentali serioși. România ar deschide un nou capitol în dezvoltările sale militare – cel puțin pe hârtie”, conchide publicația maghiară.

Declarațiile de la Brașov, ironizate de presa ungară

Mandiner citează declarațiile lui Mircea Petru Tanțău, directorul fabricii Carfil, care a spus că la începutul proiectului scopul era crearea unei drone „românești”, independente de furnizorii externi. „Când am început, ne-am dorit să avem o dronă care să fie românească. Să nu depindem de alții.”

Cum a ajuns Dani Mocanu să cânte manele. Visa să devină marte fotbalist

Formă „sălbatică” a poliomielitei, descoperită în apele uzate din Hamburg. A fost activată celula de criză

Publicația ironizează însă aceste cuvinte, notând că ideea de independență este compromisă chiar în același interviu, când Tanțău recunoaște prezența experților americani care vor antrena piloții la Brașov.

„Declarația ar putea fi chiar emoționantă dacă nu ar fi recunoscut în același interviu că americanii și instructorii lor vor ajunge la Brașov pentru a începe împreună antrenamentul piloților de drone. Cu alte cuvinte, independența începe acum cu antrenament comun și șuruburi importate”, notează Mandiner.

Conform articolului, dronele Cuda și Sirin prezentate drept produse românești sunt de fapt alcătuite aproape integral din componente occidentale, iar experții americani oferă suport tehnologic complet. „Dronele „românești” sunt de fapt construite din piese occidentale, toate componentele fiind de origine occidentală, iar experții americani oferă practic suport tehnologic complet. Dronele fabricate la Brașov au fost programate să aibă senzori mai buni, dispozitive speciale și sisteme antibruiaj din cauza cerințelor câmpului de luptă – ceea ce nu este, ca să spunem așa, un semn de inovație independentă”, se mai arată în text.

Drone. Sursa foto: Pixabay

Obiectivul: implicarea industriei locale în achizițiile militare

Mandiner subliniază că România încearcă să impună la Bruxelles ideea reindustrializării, astfel încât o parte din investițiile în apărare să se întoarcă în economia internă. Ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, declara într-un interviu pentru Politico că achizițiile militare ar trebui condiționate de implicarea industriei autohtone. Totuși, presa maghiară susține că, în realitate, țara dispune doar de o infrastructură modestă, iar producția este mai degrabă de tip asamblare.

Publicația notează că România alocă în prezent 2,3% din PIB pentru apărare, procent care ar urma să crească la 3,5% până în 2030. În același timp, majoritatea echipamentelor provin din SUA, Israel și Coreea de Sud, ceea ce, potrivit Mandiner, confirmă dependența de tehnologia externă.

„Guvernul de la București ar putea fi al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE al Bruxelles-ului, în schimbul a peste 16,7 miliarde de euro în împrumuturi avantajoase – care ar fi, desigur, folosite pentru achiziții de arme și infrastructură”, scrie publicația.

Influența americană, omniprezentă în proiectele românești

Articolul maghiar mai arată că influența SUA este vizibilă în fiecare etapă a modernizării militare a României – de la dronele Carfil până la colaborările cu gigantul Rheinmetall, finanțate parțial din fonduri europene. Ministrul Moșteanu ar fi afirmat că România este pregătită să găzduiască noi fabrici, menționând chiar că industria auto ar putea fi adaptată rapid pentru producția de armament.

Mandiner interpretează această strategie ca pe o dovadă a faptului că România devine o verigă din lanțul de subcontractare al industriei militare americane, nu un actor independent. „Ministrul s-a lăudat și că industria auto românească ar putea trece cu ușurință la producția de armament. Conform Politico, guvernul de la București ar urma să lege în viitor mai multe programe de armament de asamblarea internă. Totuși, acest lucru ar însemna mai mult un rol de fabrică de asamblare decât independență tehnologică. De fapt, România devine din ce în ce mai integrată în rețeaua de subcontractare a industriei militare americane – abia acum își pune eticheta pe propriile drone”, conchide publicația.